catapeteásmã — s. f., g. d. art. catapetésmei; pl. catapetésme … Romanian orthography
iconostas — ICONOSTÁS, iconostase, s.n. 1. Catapeteasmă. 2. Pupitru în biserică, pe care se pune o icoană. – Din sl. ikonostasŭ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ICONOSTÁS s. (bis.) 1. catapeteasmă, tâmplă, (pop.) perete, (înv. şi reg.) prăznicar … Dicționar Român
tâmplă — TẤMPLĂ1, tâmple, s.f. Fiecare dintre cele două părţi laterale ale capului, cuprinse între ochi, urechi, frunte şi obraz. ♦ Părul care acoperă aceste părţi. Tâmple cărunte. – lat. *templa (= tempora, pl. lui tempus). Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
altar — ALTÁR, altare, s.n. 1. Parte a bisericii, despărţită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiează liturghia. ♦ Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creştină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în antichitate … Dicționar Român
fruntar — FRUNTÁR, fruntare, s.n. 1. Grindă principală care mărgineşte prispa în partea de sus şi pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părţi laterale ale căpeţelei şi care trece peste fruntea calului. – lat.… … Dicționar Român
icoană — ICOÁNĂ, icoane, s.f. 1. Imagine pictată sau, mai rar, sculptată, care reprezintă diferite divinităţi sau scene cu temă religioasă şi care serveşte ca obiect de cult. ♦ p. ext. (înv.) Tablou, desen, ilustraţie. 2. fig. Imagine, chip. – Din sl.… … Dicționar Român
perete — PERÉTE, pereţi, s.m. 1. Element de construcţie aşezat vertical (sau puţin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior şi care susţine planşeele,… … Dicționar Român
prăznicar — PRĂZNICÁR s. v. catapeteasmă, iconostas, tâmplă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime prăznicár, prăznicáre, s.n. 1. (înv. şi reg.) icoană pe care o sărută credincioşii când merg la altar şi când ies din biserică, înaintea miruitului.… … Dicționar Român
