fruntar

fruntar: FRUNTÁR, fruntare, s.n. 1. Grindă principală care mărgineşte prispa în partea de sus şi pe care se sprijină grinzile secundare ale casei. 2. Curea care leagă cele două părţi laterale ale căpeţelei şi care trece peste fruntea calului. – lat. frontale sau frunte + suf. -ar.

Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FRUNTÁR s. (tehn.) (prin Munt.) corună, (prin Mold.) masa pietrelor. (fruntar la moară.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

FRUNTÁR s. v. catapeteasmă, iconostas, tâmplă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fruntár s. n., pl. fruntáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FRUNTÁR fruntare n. 1) Element de harnaşament constând dintr-o curea care trece peste fruntea calului. 2) Fâşie de pânză folosită pentru a lega fruntea nou-născuţilor. 3) bis. Fâşie de hârtie cu o inscripţie, care se pune pe fruntea mortului. /<lat. frontale

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

fruntăraş — FRUNTĂRÁŞ fruntăraşe n. (diminutiv de la fruntar) Fâşie de pânză folosită pentru a lega fruntea. /fruntar + suf. fruntăraşaş Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
corună — CORÚNĂ s. v. fruntar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
frunte — FRÚNTE, frunţi, s.f. 1. (La oameni) Partea superioară a feţei, formată din osul frontal, cuprinsă între sprâncene şi păr şi mărginită lateral de tâmple; (la animale) partea dinainte a capului, imediat deasupra ochilor. 2. Cap; faţă, chip. 3. fig … Dicționar Român
iconostas — ICONOSTÁS, iconostase, s.n. 1. Catapeteasmă. 2. Pupitru în biserică, pe care se pune o icoană. – Din sl. ikonostasŭ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ICONOSTÁS s. (bis.) 1. catapeteasmă, tâmplă, (pop.) perete, (înv. şi reg.) prăznicar … Dicționar Român
mas — MAS, masuri, s.n. (reg.) Faptul de a mânca; popas (peste noapte); p.ext. loc de popas peste noapte. ♦ Găzduire peste noapte. – lat. mansum. Trimis de claudia, 17.01.2008. Sursa: DEX 98 MAS s. (înv. şi pop.) mânere. (masul cuiva peste noapte la… … Dicționar Român
perednic — perédnic s.n. (reg.) partea din faţă a plutei (alcătuită din butuci groşi legaţi cu sârmă groasă); fruntar. Trimis de blaurb, 13.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias