- calitate
- CALITÁTE, calităţi, s.f. 1. Totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri. 2. Însuşire (bună sau rea), fel de a fi (bun sau rău); p. restr. caracteristică pozitivă, însuşire bună. ♢ loc. adj. De calitate = de calitate bună, de valoare. 3. Poziţie, situaţie, titlu care conferă un drept. ♢ loc. conj. În calitate de... = cu dreptul de..., fiind... 4. (La jocul de şah) Diferenţă de valoare între un turn şi un nebun sau un cal. – Din fr. qualité, lat. qualitas, -atis.Trimis de valeriu, 08.04.2009. Sursa: DEX '98Calitate ≠ cusur, defect, meteahnă, neajuns, slăbiciune, scădereTrimis de siveco, 16.01.2009. Sursa: AntonimeCALITÁTE s. 1. v. însuşire. 2. însuşire, natură. (calitate unui lucru.) 3. v. valoare. 4. însuşire, virtute, (rar) bun. (Caracterul lui e o calitate de preţ.) 5. v. nivel. 6. v. dar. 7. (pop.) mână. (Făină de calitate a doua.) 8. titlu. (Are calitate de inginer.) 9. autoritate, cădere, competenţă, drept, îndreptăţire, (înv.) volnicie. (Nu am calitate să mă pronunţ.) 10. v. funcţie.Trimis de siveco, 18.03.2008. Sursa: Sinonimecalitáte s. f., g.-d. art. calităţii; pl. calităţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCALIT//ÁTE calitateăţi f. 1) Totalitate a însuşirilor şi a laturilor esenţiale în virtutea cărora un lucru se deosebeşte de celelalte. 2) Însuşire caracteristică (de obicei pozitivă) a unei persoane sau a unui lucru. calitateatea mărfurilor. ♢ De calitate superior; de valoare; valoros. 3) Titlu, poziţie sau situaţie, pe care o are cineva conferindu-i un anumit drept. [art. calitatea; G.-D. calităţii] /<lat. qualitas, calitateatis, fr. qualitéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCALITÁTE s.f. 1. Categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însuşirilor esenţiale ale unui obiect, ale unui fenomen etc., în virtutea cărora el este obiectul, fenomenul dat şi nu altul. 2. Însuşire (bună sau rea); (p. restr.) caracteristică pozitivă. ♦ (log.) Însuşire a unei judecăţi predicative de a fi afirmativă sau negativă. 3. Situaţie, poziţie, titlu, condiţie care constituie sau dă un anumit drept. ♦ Diferenţă de valoare între un turn şi un nebun sau un cal la jocul de şah. [< lat. qualitas, cf. fr. qualité, it. qualità].Trimis de LauraGellner, 25.01.2008. Sursa: DNCALITÁTE s. f. 1. sinteza laturilor şi însuşirilor esenţiale ale obiectelor, fenomenelor sau proceselor. 2. însuşire (bună sau rea); caracteristică pozitivă. ♢ (log.) însuşire a unei judecăţi predicative de a fi afirmativă sau negativă. 3. situaţie, poziţie, titlu, condiţie care constituie sau dă un anumit drept. ♢ (şah) diferenţa de valoare dintre un turn şi un nebun sau un cal. (< fr. qualité, lat. qualitas)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.