cadenţă

cadenţă
CADÉNŢĂ, cadenţe, s.f. 1. Mişcare ritmică şi uniformă; ritm. ♢ loc. adv. În cadenţă = cu mişcări repetate la intervale egale. ♦ Numărul de lovituri pe care o armă de foc le trage pe minut. ♦ (fiz.) Frecvenţă; viteză de repetare a unui fenomen. 2. Succesiune ritmică a unor unităţi poetice (picioare, silabe) accentuate, care produc un efect auditiv armonios. ♦ Succesiune de armonii care produc impresia unei încheieri într-o compoziţie muzicală. 3. Pasaj mai mare de virtuozitate solistică dintr-un concert instrumental, interpretat fără acompaniament. – Din fr. cadence, it. cadenza.
Trimis de viorelgrosu, 26.01.2003. Sursa: DEX '98

CADÉNŢĂ s. 1. v. frecvenţă. 2. măsură, ritm, ritmică, tact, (înv.) timp. (cadenţă a unei melodii.) 3. v. ritm.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cadénţă s. f., g.-d. art. cadénţei; pl. cadénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CADÉNŢ//Ă cadenţăe f. 1) Repetare regulată şi uniformă a unei mişcări. ♢ A ţine cadenţăa a păstra ritmul în timpul mersului într-o coloană. În cadenţă cu mişcări repetate la intervale egale. 2) Succesiune regulată şi armonioasă a unor unităţi poetice sau muzicale. 3) Grad de iuţeală în sistemul de producţie. cadenţă înaltă. 4) Fragment dintr-un concert instrumental interpretat fără acompaniament. /<fr. cadence, it. cadenza
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CADÉNŢĂ s.f. 1. Repetare într-un anumit ritm a unor mişcări; (mil.) mişcare ritmică a paşilor în marş. ♢ În cadenţă = cu mişcări uniform repetate. ♦ Număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp. 2. Modulare a vocii sau a unui sunet înainte de pauză. ♦ Succesiune regulată a unor cuvinte, a unor fraze. ♦ Formulă armonică care formează sfârşitul unei compoziţii muzicale. ♦ Pasaj (final, cu caracter de improvizaţie) dintr-un concert, în care solistul este lăsat să-şi desfăşoare virtuozitatea. [< it. cadènza, fr. cadence].
Trimis de LauraGellner, 13.03.2006. Sursa: DN

cadénţă (cadénţe), s.f. – Mişcare ritmică şi uniformă, ritm. fr. cadence. – Der. cadenţa, vb., din fr. cadencer.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CADÉNŢĂ s. f. 1.. ritm de desfăşurare a unei mişcări. o în cadenţă = cu mişcări uniform repetate. ♢ frecvenţă (1); număr de lovituri trase de o armă într-o unitate de timp. ♢ succesiune ritmică a unor cuvinte, fraze, versuri. 2. formulă melodico-armonică de încheiere a unei fraze muzicale. 3. secţiune solistică cu caracter de improvizaţie dintr-un concert instrumental, care permite interpretului să-şi etaleze virtuozitatea. (< it. cadenza, fr. cadence)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cadenţa — CADENŢÁ, cadenţez, vb. I. tranz. (Rar) A imprima cadenţă sau ritm unei fraze, unei bucăţi muzicale, unei mişcări etc.; a ritma. – Din fr. cadencer. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CADENŢÁ vb. a ritma. (A cadenţa un vers.)… …   Dicționar Român

  • cadénţã — s. f.,g. d.art. cadénţei;pl. cadénţe …   Romanian orthography

  • cadenţat — CADENŢÁT, Ă, cadenţaţi, te, adj. (Adesea adverbial) Executat în cadenţă, în tact; ritmat. – v. cadenţa. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CADENŢÁT adj. ritmat, ritmic. (Versuri cadenţat; melodie cadenţat.) Trimis de siveco, 31.08 …   Dicționar Român

  • ritm — RITM, ritmuri, s.n. 1. Aşezare simetrică şi periodică a silabelor accentuate şi neaccentuate într un vers sau în proză ori a accentelor tonice într o frază muzicală; cadenţă, tact; p. ext. efect obţinut prin această aşezare. ♦ Vers. 2.… …   Dicționar Român

  • Luna Aeterna — Luna Aeterna …   Википедия

  • tact — TACT1, (2) tacturi, s.n. 1. Simţ care se referă la senzaţiile provocate de agenţii exteriori asupra receptorilor pielii sau mucoaselor; pipăit. 2. Măsură, cadenţă, ritm în muzică. ♦ Ritm de mişcare în mers, în dans etc. 3. Facultate de a judeca o …   Dicționar Român

  • cadenţare — CADENŢÁRE, cadenţări, s.f. (Rar) Acţiunea de a cadenţa. – v. cadenţa. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cadenţáre s. f., g. d. art. cadenţării; pl. cadenţări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CADENŢÁRE …   Dicționar Român

  • tempo — TÉMPO s.n. 1. Viteză, iuţeală cu care se execută o piesă muzicală, conform conţinutului şi caracterului ei. ♦ Ritm, cadenţă. 2. (lingv.) Viteză de succesiune a silabelor cuvintelor în cursul vorbirii; ritm al vorbirii. – Din it., fr. tempo.… …   Dicționar Român

  • barcarolă — BARCARÓLĂ, barcarole, s.f. Cântec al gondolierilor veneţieni; compoziţie muzicală cu caracter liric şi mişcare ritmică, imitând unduirea valurilor sau cadenţa vâslelor. – Din it. barcarola, fr. barcarolle. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • metru — MÉTRU, metri, s.m. 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcătuit dintr o riglă, bandă gradată de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) şi divizat în centimetri şi milimetri, cu care se măsoară… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”