cadavru

cadavru
CADÁVRU, cadavre, s.n. Corpul unui om sau al unui animal mort; hoit, stârv, leş1. ♢ expr. Cadavru viu (sau, fam., ambulant) = om foarte slab şi palid. A călca (sau a trece) peste cadavre = a fi lipsit de orice scrupule în atingerea unui scop. – Din fr. cadavre.
Trimis de viorelgrosu, 26.01.2003. Sursa: DEX '98

CADÁVRU s. corp, hoit, leş, mortăciune, stârv, trup, (reg.) stârvină, (Transilv.) hanţ, (înv., în Transilv.) dabilă. (I-a găsit cadavruul într-o văgăună.)
Trimis de siveco, 21.10.2007. Sursa: Sinonime

cadávru s. n. (sil. -vru), pl. cadávre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CADÁVR//U cadavrue n. Corp al unui om sau al unui animal mort; trup neînsufleţit. ♢ A călca peste cadavrue a fi lipsit de orice scrupule pentru atingerea unui scop. cadavru ambulant om extrem de slăbit şi cu aspect bolnăvicios. /<fr. cadavre, lat. cadaver
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CADÁVRU s.n. Corpul unui om sau al unui animal mort. [< fr. cadavre, cf. lat. cadaver].
Trimis de LauraGellner, 13.03.2006. Sursa: DN

CADÁVRU s. n. orice organism animal mort. o (fig., fam.) cadavru ambulant = om extrem de slab. (< fr. cadavre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • cadávru — s. n. (sil. vru), pl. cadávre …   Romanian orthography

  • cadaveric — CADAVÉRIC, Ă, cadaverici, ce, adj. De cadavru; ca de cadavru. – Din fr. cadavérique. Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cadavéric adj. m., pl. cadavérici; f. sg. cadavérică, pl …   Dicționar Român

  • mumie — MUMÍE, mumii, s.f. Cadavru conservat printr o îmbălsămare specială. ♦ fig. (depr.) Om foarte slab, foarte palid sau lipsit de vlagă. – Din ngr. múmia, it. mummia, germ. Mumie. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  MUMÍE s. moaşte (pl.), ( …   Dicționar Român

  • autopsie — AUTOPSÍE, autopsii, s.f. Disecţie a unui cadavru şi examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morţii; necropsie. [Pr: a u ] – Din fr. autopsie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AUTOPSÍE s. (med.) (rar)… …   Dicționar Român

  • hoit — HOIT, hoituri, s.n. 1. Cadavru intrat în descompunere; mortăciune, stârv, leş1. 2. fig. (pop.) Om mare, gras şi greoi în mişcări. – Din magh. dial. holt (= halott). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HOIT s. v. cadavru …   Dicționar Român

  • trup — TRUP, trupuri, s.n. 1. (pop.) Corp (al unei fiinţe). ♢ loc. adv. (Cu) trup şi suflet = cu totul, în întregime, fără rezerve. ♢ expr. (A fi) trup din trupul cuiva = a) (a fi) născut din...; b) (a face) parte integrantă din ceva. A fi trup şi… …   Dicționar Român

  • corp — CORP, corpuri, s.n., (I 3) şi corpi, s.m. I. 1. Totalitatea organelor unei fiinţe vii; organismul considerat ca un întreg anatomic şi funcţional; trup. ♢ loc. adj. şi adv. Corp la corp = (despre modul de desfăşurare a luptelor) faţă în faţă,… …   Dicționar Român

  • incinera — INCINERÁ, incinerez, vb. I. tranz. A arde un cadavru sau altă substanţă organică, prefăcându le în cenuşă. – Din fr. incinérer, lat. incinerare. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCINERÁ vb. a arde. (A incinera un om decedat.)… …   Dicționar Român

  • leş — LEŞ1, leşuri, s.n. Cadavru, hoit, stârv. – Din tc. leş. Trimis de LauraGellner, 04.10.2007. Sursa: DEX 98  LEŞ2 s.m. v. leah. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEŞ s. v. cadavru …   Dicționar Român

  • mortăciune — MORTĂCIÚNE, mortăciuni, s.f. Stârv, hoit, leş de animale şi de păsări; p. ext. cadavru. ♦ fig. Fiinţă foarte slabă, lipsită de energie şi de sănătate. – lat. morticina. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MORTĂCIÚNE s. 1. cadavru,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”