băşcălie

băşcălie
BĂŞCĂLÍE s.f. (arg. şi fam.; în expr.) A lua (pe cineva) în băşcălie sau a face băşcălie (de cineva) = a-şi bate joc (de cineva), a face de râs pe cineva. – et. nec.
Trimis de paula, 12.08.2004. Sursa: DEX '98

BĂŞCĂLÍE s. v. batjocură, bătaie de joc, derâdere, râs, zeflemea.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

băşcălíe s. f., art. băşcălía, g.-d. băşcălíi, art. băşcălíei; pl. băscălíi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BĂŞCĂLÍE f. pop. : A lua pe cineva în băşcălie a-şi bate joc de cineva. [art. băşcălia; G.-D. băşcăliei; Sil. -li-e] /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

băşcălíe (băşcălíi), s.f. – Muştruluială. ţig. baštali "şa (de călărit)" (Graur 127); semantismul prezintă analogii curioase cu fr. mettre sur la sellette şi, în parte, cu rom. înşela. După Vasiliu, GS, VII, 103, ar fi o simplă var. de la băşcălui, de la başcă. – Der. băşcăli, vb. (a mustra, a dojeni); beşteli, vb. (a mustra), pe care Drăgan, Dacor., VI, 263 îl derivă cu puţin succes din mag. bestya "animal".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • batjocură — BATJÓCURĂ, batjocuri, s.f. Luare în ras, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. ♢ expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [var.: batjócoră s.f.] –… …   Dicționar Român

  • băşcălios — BĂŞCĂLIÓS, OÁSĂ, băşcălioşi, oase, adj. (fam.; despre oameni) Care îşi bate joc de cineva sau ia în râs pe cineva; (despre manifestări ale oamenilor) care denotă luarea în râs a cuiva sau a ceva. – Băşcălie + suf. os. Trimis de paula, 28.05.2002 …   Dicționar Român

  • mucalit — MUCALÍT, Ă, mucaliţi, te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care ştie să stârnească râsul, păstrând un aer serios; poznaş. – Din tc. mukallit. Trimis de RACAI, 20.11.2007. Sursa: DEX 98  MUCALÍT adj. v. glumeţ, hazliu, poznaş, vesel.… …   Dicționar Român

  • şod — ŞOD, ŞOÁDĂ, şozi, şoade, adj. (reg.) Curios, ciudat; bizar. ♦ Nostim, hazliu. – Din magh. sod. Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞOD adj. v. amuzant, bizar, ciudat, comic, curios, excentric, extravagant, fan tasmagoric,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”