bărbătesc

bărbătesc
BĂRBĂTÉSC, -EÁSCĂ, bărbăteşti, adj. 1. Caracteristic bărbaţilor, de bărbat. 2. Care exprimă bărbăţie; plin de energie, de curaj, de hotărâre; viril. – Bărbat + suf. -esc
Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX '98

BĂRBĂTÉSC adj. 1. masculin, viril. (Caractere bărbătesceşti.) 2. v. masculin. 3. v. curajos.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bărbătésc adj. m., f. bărbăteáscă; pl. m. şi f. bărbătéşti
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BĂRBĂT//ÉSC bărbătesceáscă (bărbătescéşti) 1) Care este caracteristic pentru bărbaţi; propriu bărbaţilor. Costum bărbătesc. 2) Care vădeşte bărbăţie; în felul bărbaţilor. Faptă bărbătescească. /bărbat + suf. bărbătescesc
Trimis de siveco, 01.07.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • masculin — MASCULÍN, Ă, masculini, e, adj. 1. De sex bărbătesc; p.ext. care este propriu masculului (1), bărbatului; bărbătesc. ♦ Alcătuit din bărbaţi, de bărbaţi. ♦ Gen masculin (şi substantivat, n.) = gen gramatical care cuprinde numele de fiinţe de sex… …   Dicționar Român

  • viril — VIRÍL, Ă, virili, e, adj. De bărbat, specific bărbatului sau masculului, bărbătesc. ♦ Care exprimă bărbăţie, plin de forţă, de energie; energic, viguros, impetuos. – Din fr. viril, lat. virilis. Trimis de oprocopiuc, 31.10.2005. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • mascul — MASCÚL, Ă, masculi, e, s.m., adj. 1. s.m. Individ de sex bărbătesc. ♦ (Adesea depr.) Bărbat (viril). 2. adj. (Despre flori şi despre părţi ale lor) Care conţine elemente de fecundaţie. – Din lat. masculus, it. masculo. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • stamină — STAMÍNĂ, stamine, s.f. Organ bărbătesc de reproducere a florii, care conţine polenul. – Din lat. stamen, inis. Trimis de dante, 25.07.2004. Sursa: DEX 98  stamínă s. f., g. d. art. stamínei; pl. stamíne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • ulster — ÚLSTER, ulstere, s.n. (Rar) Pardesiu bărbătesc de forma unui halat lung şi cu mâneci largi. – Din engl., fr. ulster. Trimis de ana zecheru, 12.06.2002. Sursa: DEX 98  úlster s. n., pl. úlstere Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • băiat — BĂIÁT, băieţi, s.m. 1. Copil de sex bărbătesc. ♢ (reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoană de sex bărbătesc ieşită nu de mult din vârsta copilăriei; p.ext. adolescent, flăcău. ♢ (Cu nuanţă afectivă, despre bărbaţi mai în vârstă) Bun… …   Dicționar Român

  • fiu — FIU, fii, s.m. 1. Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinţii săi; copil1, fecior, băiat. ♦ (La voc.) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc. 2. fig. Cetăţean, membru… …   Dicționar Român

  • ghiul — GHIUL, ghiuluri, s.n. Inel (bărbătesc) masiv din aur (cu pietre preţioase). – Din tc. kül. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ghiul s. n., pl. ghiúluri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  GHIUL ghiuluri n. Inel,… …   Dicționar Român

  • macferlan — MACFERLÁN, macferlane, s.n. Pardesiu bărbătesc (larg şi) fără mâneci, cu două deschizături pentru braţe, peste care cade o pelerină scurtă. – Din fr. macfarlane. Trimis de claudia, 21.08.2003. Sursa: DEX 98  macferlán s. n., pl. macferláne… …   Dicționar Român

  • andrie — ANDRÍE Element secund de compunere savantă cu semnificaţia (referitor la) bărbat , bărbătesc . [< fr. andrie, cf. gr. aner, dros]. Trimis de LauraGellner, 29.10.2004. Sursa: DN  ANDRÍE elem. andr(o) . Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”