- viril
- VIRÍL, -Ă, virili, -e, adj. De bărbat, specific bărbatului sau masculului, bărbătesc. ♦ Care exprimă bărbăţie, plin de forţă, de energie; energic, viguros, impetuos. – Din fr. viril, lat. virilis.Trimis de oprocopiuc, 31.10.2005. Sursa: DEX '98VIRÍL adj. 1. bărbătesc. 2. energic, impetuos, viguros. (Manifestare viril.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeviríl adj. m., pl. viríli; f. sg. virílă, pl. viríleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVIRÍL virilă (virili, virile) 1) Care constituie un semn al bărbăţiei; caracteristic pentru bărbaţi; bărbătesc. 2) fig. Care este plin de vigoare (ca un bărbat); puternic; viguros; voinic. /<fr. virilTrimis de siveco, 17.05.2007. Sursa: NODEXVIRÍL, -Ă adj. De bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. [cf. fr. viril, lat. virilis < lat. vir – bărbat].Trimis de LauraGellner, 12.11.2005. Sursa: DNVIRÍL, -Ă adj. de bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. ♢ (despre un bărbat) apt pentru dragoste fizică. (< fr. viril, lat. virilis)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.