- băltăgel
- BĂLTĂGÉL, băltăgele, s.n. Diminutiv al lui baltag. [var.: băltăcél s.n.] – Baltag + suf. -el.Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX '98băltăgél s. n., pl. băltăgéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.