buraj — BURÁJ s.n. Burare. – Din fr. bourrage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BURÁJ s. v. burare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime buráj s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
aburar — ► verbo transitivo Quemar completamente. * * * aburar (de «a 2» y el lat. vg. «burāre») 1 tr. *Quemar. 2 (R. Dom.) Escocer las picaduras de los insectos. * * * aburar. (De lat. vulg. burare). tr. Quemar, abrasar. || 2 … Enciclopedia Universal
ЗАБОЙКА — заполнение части скважины или шпура между зарядом взрывчатого вещества и их устьем инертными материалами (песком, глиной) для повышения эффективности взрыва (Болгарский язык; Български) запълване (на взривна дупка) (Чешский язык; Čeština) ucpávka … Строительный словарь
borrón — ► sustantivo masculino 1 Mancha que queda al tachar un escrito, un dibujo en un papel, o al caer tinta sobre él: ■ entregó el examen lleno de borrones. 2 Acción indigna, que mancha la reputación o fama de una persona. SINÓNIMO mancha 3 Primera… … Enciclopedia Universal
astupuş — ASTUPÚŞ, astupuşuri, s.n. (reg.) Dop (1). – Astupa + suf. uş. Trimis de cata, 07.02.2004. Sursa: DEX 98 ASTUPÚŞ s. v. buraj, burare, dop. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime astupúş s. n … Dicționar Român
fultuială — FULTUIÁLĂ s.f. v. fuituială. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FULTUIÁLĂ s. v. buraj, burare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rebeliune — REBELIÚNE, rebeliuni, s.f. Act de violenţă sau de ameninţare gravă săvârşit faţă de un organ de stat sau de un reprezentant al lui, în scopul de a împiedica îndeplinirea atribuţiilor sale; p. ext. răzvrătire, revoltă. [pr.: li u ] – Din fr.… … Dicționar Român
stupă — STÚPĂ1 s.f. Nume dat firelor de cânepă rămase între dinţii daracului după scoaterea fuiorului. ♦ Câlţi de cânepă sau de bumbac cu care se curăţă uneltele, maşinile etc. ♦ Dop de câlţi, de cârpe sau de hârtie care se pune în puşcă sau în cartuş… … Dicționar Român
aburar — (De lat. vulg. burare). 1. tr. Quemar, abrasar. 2. R. Dom. Producir escozor a causa de la picadura de hormigas, avispas o abejas … Diccionario de la lengua española
borrón — borrón1 (De borrar). 1. m. Gota de tinta que cae. 2. Mancha de tinta que se hace en el papel. 3. borrador (ǁ escrito provisional). 4. Denominación que por modestia suelen dar los autores a sus escritos. U. m. en pl. Haced buena acogida a estos… … Diccionario de la lengua española
