- bundiţă
- BUNDÍŢĂ, bundiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui bundă. 2. (bot.; în compusul) Bundiţa vântului = plantă erbacee cu flori violete-purpurii, care creşte prin fâneţe, pe câmpuri, pe dealuri (Phlomis pungens). – Bundă + suf. -iţă.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUNDÍŢĂ s. 1. cojocel, pieptăraş. (O bundiţă bordată cu dihor.) 2. (bot.) bundiţa-vântulul (Phlomis pungens) = (reg.) scorogoi, solovârfiţă.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebundíţă s. f., g.-d. art. bundíţei; pl. bundíţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.