- bujdi
- BUJDÍ, bujdesc, vb. IV. tranz. şi intranz. (reg.) A ţâşni, a năvăli. – cf. magh. b u z d ú l n i.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUJDÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, năvăli, răbufni, ţâşni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebujdí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bujdésc, imperf. 3 sg. bujdeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bujdeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficbujdí (-désc, -ít), vb. – 1. A bolborosi, a fierbe. – 2. A ţîşni, a curge. Mag. buzdúlni (DAR; Scriban). În Trans.Trimis de blaurb, 18.11.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.