- bucăţea
- BUCĂŢEÁ, bucăţele, s.f. Bucăţică. – Bucată + suf. -ea.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUCĂŢEÁ s. v. bucăţică, fărâmă, pic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
bucăţică — BUCĂŢÍCĂ, bucăţele, s.f. Diminutiv al lui bucată; bucăţea. ♢ expr. Bucăţică ruptă (sau tăiată) sau ruptă bucăţică, se spune despre o persoană care seamănă perfect cu unul din membrii familiei sale. ♦ Ceea ce serveşte (în cantitate mică) de… … Dicționar Român
bucăţel — BUCĂŢÉL s.m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul şi cu flori roşietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucăţea (prin substituire de sufix). Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
bucăţi — BUCĂŢÍ, bucăţesc, vb. IV. tranz. (pop.) A îmbucătăţi. – Din bucată. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BUCĂŢÍ vb. v. îmbucătăţi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bucăţí vb … Dicționar Român
fărâmice — fărâmíce s.f. (înv.) fărâmă mică, bucăţea, fărâmică, fărâmiţă, fărâmuşă. Trimis de blaurb, 08.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român