- bucăţel
- BUCĂŢÉL s.m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în formă de sul şi cu flori roşietice sau violacee (Agrostis canina). – Din bucăţea (prin substituire de sufix).Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUCĂŢÉL s. (bot.; Agrostis canina) (reg.) iarbă-câi-nească.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebucăţél (plantă) s. m., pl. bucăţéi, art. bucăţéiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.