confirmare — CONFIRMÁRE, confirmări, s.f. Acţiunea de a confirma şi rezultatul ei; întărire, adeverire. ♦ Declaraţie prin care o persoană, îndreptăţită să ceară anularea unui act, îl recunoaşte valabil. ♦ Aprobare a unui act sau a unei măsuri procedurale de… … Dicționar Român
coroborare — COROBORÁRE, coroborări, s.f. Acţiunea de a corobora şi rezultatul ei. – v. corobora. Trimis de IoanSoleriu, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 COROBORÁRE s. v. adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire,… … Dicționar Român
dovedire — DOVEDÍRE s.f. Acţiunea de a (se) dovedi şi rezultatul ei; probare, adeverire, confirmare. – v. dovedi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DOVEDÍRE s. v. confirmare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dovedíre s. f.,… … Dicționar Român
infirmare — INFIRMÁRE, infirmări, s.f. Acţiunea de a infirma şi rezultatul ei; invalidare. – v. infirma. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Infirmare ≠ adeverire, confirmare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INFIRMÁRE s. 1. anulare … Dicționar Român
întărire — ÎNTĂRÍRE, întăriri, s.f. Acţiunea de a (se) întări şi rezultatul ei. ♢ Pronume de întărire = pronume care însoţeşte un substantiv sau un pronume cu scopul de a preciza obiectul determinat. ♦ (înv.) Act legalizat. – v. întări. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român