ţipenie

ţipenie
ŢIPÉNIE s.f. (În construcţii negative) Fiinţă omenească, om; fiinţă, vietate. Ţipa1 + suf. -enie.
Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX '98

ŢIPÉNIE s. (Transilv.) zăranie. (În pădure nu era ţipenie de om.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ţipénie s. f. (sil. -ni-e), g.-d. art. ţipéniei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŢIPÉNIE f. : (Nici) ţipenie de om absolut nimeni. /a ţipa + suf. ţipenieenie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ţipénie — s. f. (sil. ni e), g. d. art. ţipéniei …   Romanian orthography

  • ţip — s. n., pl. ţípe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ţip ( puri), s.n. – (Trans.) Sursă, izvor. – var. ţîp. Creaţie expresivă, cf. şop, şipot. – Der. ţipă (var. Trans. ţîpă), s.f. (fluier, ţignal; trişcă), nu pare să fie în …   Dicționar Român

  • picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… …   Dicționar Român

  • polimă — pólimă, pólime, s.f. (reg.) 1. intenţie, gând; început, stare incipientă. 2. eres, rătăcire. 3. soi rău, pramatie, om netrebnic, om de nimic. 4. fiinţă, ţipenie. Trimis de blaurb, 16.08.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • pui — PUI1, pui, s.m., interj. I. s.m. 1. (De obicei urmat de determinări care indică specia) Pasăre, de la ieşirea din ou până la maturitate. ♢ expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de găină (de obicei mai mic şi mai slab) care se dă …   Dicționar Român

  • zăranie — ZĂRÁNIE s.f. (Trans.) Aparenţă. (din zare) Trimis de tavi, 23.05.2004. Sursa: DER  ZĂRÁNIE s. v. ţipenie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • şteamăt — ŞTEÁMĂT s. v. motiv, pretext, scuză, sunet, zgomot. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şteámăt s.n., s.f. (reg.) 1. rămăşiţă, urmă, ţipenie. 2. (s.n.; în loc. adv.) cu de a şteamătu = tiptil, pe furiş. 3. ( …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”