şteamăt

ŞTEÁMĂT s. v. motiv, pretext, scuză, sunet, zgomot.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



şteámăt s.n., s.f. (reg.) 1. rămăşiţă, urmă, ţipenie. 2. (s.n.; în loc. adv.) cu de-a şteamătu = tiptil, pe furiş. 3. (s.n.; în forma: steamăt) pretext. 4. (s.n.; s.f.) sunet, zgomot; zgomot uşor făcut de vânători pentru a deruta vânatul. 5. (s.n.; în loc. vb.) a face şteamăt = a da de veste, a vesti. 6. (s.f.) arătare, vedenie, apariţie; fiinţă foarte slabă, epuizată de boală, umbră. 7. (s.f.; în expr.) a face şteamătă = a se preface că are treabă; a-şi face de lucru.

Trimis de blaurb, 20.02.2007. Sursa: DAR