şuşotit

şuşotit
ŞUŞOTÍT s.n. (Rar) Şuşoteală. [var.: şoşotít s.n.] – v. şuşoti.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ŞUŞOTÍT s. şoaptă, şuşoteală, (pop.) şopăcăială, şopăială, şopăit, (reg.) şoporoială, şoşoneală, şoşot, (prin Olt. şi Munt.) pupuială, pupuit, (prin Olt.) pupuitură, (Transilv. şi Mold.) şopot. (Se aude un şuşotit nedesluşit de glasuri.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

şuşotít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ŞUŞOTÍT n. 1) v. A ŞUŞOTI. 2) Sunet caracteristic produs de un om sau de un obiect care şuşoteşte. /v. a şuşoti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ŞUŞOTÍT s.n. (Rar) Faptul de a şuşoti; zgomot produs de cineva sau ceva care şuşoteşte; şuşoteală. [< şuşoti].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • şop — s. v. şopron, umbrar. Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: Sinonime  şop2, şopuri, s.n. (reg.) 1. şopron. 2. podul şurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar. Trimis de claudia, 09.10.2008. Sursa: DAR  şop1, şopi, s.m. (reg …   Dicționar Român

  • pupuială — PUPUIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pupuit — PUPUÍT s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pupuitură — PUPUITÚRĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, suşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • şoaptă — ŞOÁPTĂ, şoapte, s.f. 1. Vorbire cu voce înceată, şoptire; p. ext. vorbă sau comunicare rostită pe şoptite. ♢ loc. adj. şi adv. În şoaptă = încet, în taină, abia auzit. ♦ Murmur de glasuri care şoptesc; fig. susur, freamăt, şopot. 2. (La pl.)… …   Dicționar Român

  • şoporoială — ŞOPOROIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • şopot — ŞÓPOT, şopote, s.n. 1. Zgomot uşor produs de curgerea apei, de bătaia vântului, de frunze etc. 2. Zgomot de glasuri care şoptesc; p. ext. vorbire în şoaptă. ♢ loc. adj. şi adv. În şopot = în şoaptă, pe şoptite. – Din sl. šĩpŭtŭ. Trimis de… …   Dicționar Român

  • şopăcăială — ŞOPĂCĂIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • şopăială — ŞOPĂIÁLĂ, şopăieli, s.f. (fam.) Faptul de a şopăi; şoaptă. [pr.: pă ia ] – Şopăi + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞOPĂIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şopăiálă …   Dicționar Român

  • şopăit — ŞOPĂÍT s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şopăít s. n. (pl. şopăíte în loc. pe şopăit) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”