- şopăit
- ŞOPĂÍT s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeşopăít s. n. (pl. şopăíte în loc. pe şopăit)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
şopăit
Look at other dictionaries:
şoaptă — ŞOÁPTĂ, şoapte, s.f. 1. Vorbire cu voce înceată, şoptire; p. ext. vorbă sau comunicare rostită pe şoptite. ♢ loc. adj. şi adv. În şoaptă = încet, în taină, abia auzit. ♦ Murmur de glasuri care şoptesc; fig. susur, freamăt, şopot. 2. (La pl.)… … Dicționar Român
şop — s. v. şopron, umbrar. Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: Sinonime şop2, şopuri, s.n. (reg.) 1. şopron. 2. podul şurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar. Trimis de claudia, 09.10.2008. Sursa: DAR şop1, şopi, s.m. (reg … Dicționar Român
şuşotit — ŞUŞOTÍT s.n. (Rar) Şuşoteală. [var.: şoşotít s.n.] – v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUŞOTÍT s. şoaptă, şuşoteală, (pop.) şopăcăială, şopăială, şopăit, (reg.) şoporoială, şoşoneală, şoşot, (prin Olt. şi Munt.)… … Dicționar Român
