şuşotit — ŞUŞOTÍT s.n. (Rar) Şuşoteală. [var.: şoşotít s.n.] – v. şuşoti. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUŞOTÍT s. şoaptă, şuşoteală, (pop.) şopăcăială, şopăială, şopăit, (reg.) şoporoială, şoşoneală, şoşot, (prin Olt. şi Munt.)… … Dicționar Român
şop — s. v. şopron, umbrar. Trimis de siveco, 09.10.2008. Sursa: Sinonime şop2, şopuri, s.n. (reg.) 1. şopron. 2. podul şurii unde se păstrează fânul. 3. umbrar. Trimis de claudia, 09.10.2008. Sursa: DAR şop1, şopi, s.m. (reg … Dicționar Român
şoşoneală — ŞOŞONEÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şoşoneálă, şoşonéli şi şoşonéle, s.f. (reg.) 1. şuşoteală. 2. amăgeală; uneltire. Trimis de blaurb, 16.02.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
şoşot — ŞÓŞOT s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şoşót, şoşóte, s.n. (reg.) 1. sunet uşor, produs de curgerea liniştită a apei; şopot, susur, murmur. 2. şuşoteală. 3. cleveteală. 4. zvon. 5. (reg.; în loc.… … Dicționar Român
pupuială — PUPUIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pupuit — PUPUÍT s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pupuitură — PUPUITÚRĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, suşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
şoaptă — ŞOÁPTĂ, şoapte, s.f. 1. Vorbire cu voce înceată, şoptire; p. ext. vorbă sau comunicare rostită pe şoptite. ♢ loc. adj. şi adv. În şoaptă = încet, în taină, abia auzit. ♦ Murmur de glasuri care şoptesc; fig. susur, freamăt, şopot. 2. (La pl.)… … Dicționar Român
şoporoială — ŞOPOROIÁLĂ s. v. şoaptă, şuşoteală, şuşotit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
şopot — ŞÓPOT, şopote, s.n. 1. Zgomot uşor produs de curgerea apei, de bătaia vântului, de frunze etc. 2. Zgomot de glasuri care şoptesc; p. ext. vorbire în şoaptă. ♢ loc. adj. şi adv. În şopot = în şoaptă, pe şoptite. – Din sl. šĩpŭtŭ. Trimis de… … Dicționar Român