ştiutór — adj. m. (sil. şti u ), pl. ştiutóri; f. sg. şi pl. ştiutoáre … Romanian orthography
atotştiutor — ATOTŞTIUTÓR, OÁRE, atotştiutori, oare, adj. Care ştie tot. [pr.: şti u ] – Atot + ştiutor (după fr. omniscient). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ATOTŞTIUTÓR adj. (înv.) preavăzător. (Persoană atotştiutoroare.) Trimis de siveco … Dicționar Român
neştiutor — NEŞTIUTÓR, OÁRE, neştiutori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care nu ştie (nimic); ignorant, nepriceput; lipsit de cultură. ♦ (Substantivat) Neştiutor de carte = analfabet. ♦ Inocent, candid, naiv; p. ext. inofensiv. [pr.: şti u ] – Ne + ştiutor … Dicționar Român
atot — Element de compunere însemnând pe deplin , complet , desăvârşit , care serveşte la formarea unor adjective şi a unor substantive. [var.: atoate ] – A3 + tot. Trimis de ana zecheru, 26.01.2004. Sursa: DEX 98 atót dat. (înv.) al adj. pron. tot.… … Dicționar Român
cunoscător — CUNOSCĂTÓR, OÁRE, cunoscători, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care posedă cunoştinţe speciale, temeinice într un domeniu; expert. ♦ (Persoană) care are un gust rafinat. – Cunoaşte + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
ignorant — IGNORÁNT, Ă, ignoranţi, te, adj., s.m. şi f. (Om) incult, fără cunoştinţe elementare; neştiutor. – Din fr. ignorant. Trimis de gall, 17.09.2008. Sursa: DEX 98 Ignorant ≠ erudit, învăţat, ştiutor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
învăţat — ÎNVĂŢÁT1 s.n. Învăţare. – v. învăţa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNVĂŢÁT2, Ă, învăţaţi, te, adj. Care ştie multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; p. ext. priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoştinţe,… … Dicționar Român
şti — ŞTI, ştiu, vb. IV. I. 1. Tranz şi intranz. (Folosit şi absol.) A avea cunoştinţă (de...), a fi informat (în legătură cu...), a cunoaşte. ♢ loc. adv. Pe ştiute = în cunoştinţă de cauză. Pe neştiute = a) fără să şi dea seama; b) în ascuns, pe furiş … Dicționar Român
