şoarece

şoarece
ŞOÁRECE, şoareci, s.m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenuşiu-închis, cu botul ascuţit şi cu coada lungă şi subţire (Mus musculus). ♢ Şoarece de bibliotecă = se spune despre o persoană care îşi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind şi studiind. Şoarece de birou = birocrat. ♢ expr. A trăi (sau a se iubi, a se avea) ca mâţa (sau ca pisica) cu şoarecele, se spune despre două persoane care nu se pot suferi, care se ceartă întruna. I-au mas şoarecii în pântece (sau burtă), se spune despre un om foarte flămând. A se juca (cu cineva) ca mâţa (sau ca pisica) cu şoarecele = a-şi bate joc de cineva, ţinându-l într-o situaţie incertă. În gaură (sau în bortă) de şoarece = în cea mai ferită, mai dosnică ascunzătoare, în gaură de şarpe. ♢ Compus: Şoarece de câmp = mic rozător de câmp care face mari stricăciuni în culturi (Apodemus agrarius); şoarece de pădure = animal rozător care trăieşte în pădure (Apodemus sylvaticus). [var.: şoárec s.m.] – lat. sorex, -icis.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

ŞOÁRECE s. 1. (zool.; Mus musculus) (reg.) paruş, şoacăţ. 2. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus arvalis) = (reg.) popândău, popândeţ, popândoc, poponeţ; şoarece-de-pădure (Apodemus silvaticus) = (reg.) popândău, popânzac, popânzoi, poponeţ. 3. (iht.) şoarece-de-mare (Motella tricirrhata) = (reg.) peşte-jidovesc.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ŞOÁRECE s. v. chiţcan, liliac.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

URECHEA-ŞOÁRECELUI s. v. încheietoare, miozotis, nu-mă-uita, ochii-păsăruicii, vulturică.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

şoárece s. m., pl. şoáreci
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

şoárece de bibliotécă s. m. + prep. + s. f.
Trimis de siveco, 04.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

Şoárec//e şoarecei m. Mamifer rozător dăunător, de talie mică, cu blană cenuşie, cu bot ascuţit şi cu coadă lungă, subţire. ♢ şoarece de câmp specie de şoarece care trăieşte în câmp, cauzând mari daune semănăturilor. şoarece de pădure specie de şoarece care trăieşte în pădure. şoarece de birou birocrat. A se juca (cu cineva) ca mâţa (sau ca pisica) cu şoareceele a se amuza pe socoteala cuiva, ţinându-l într-o permanentă încordare. (A nu scăpa) nici în gaură (sau nici în bortă) de şoarece (a nu se putea salva) nici în cea mai ferită as-cunzătoare. [Sil. şoa-re-ce] /<lat. sorex, şoareceicis
Trimis de siveco, 12.01.2009. Sursa: NODEX

şoárice (-ci), s.m. – Mic animal rozător de culoare gri (Mus musculus). – var. şoarece şi der. – Mr., megl. şoaric, istr. şoreču. lat. sōrĭcem (Diez, I, 389; Cihac, I, 275; Puşcariu 1602; REW 8089), cf. vegl. surko, it. sorcio, berg. sorek, calabr. suóriciu, cors. sóragu), sp. sorce. – Der. şoricar, s.m. (specie de şoim, Buteo vulgaris), cf. calabr. suricaru; şoricărie (var. soric(ăr)ime, şoricărit), s.f. (mulţime de şoareci); şoricel, s.m. (şoarece mic; umflătură la cal sau la vite); şoricesc, adj. (privitor la şoareci); şoricioaică (var. şoricică, şoriceasă, şorecie), s.f. (arsenic; otravă de şoareci, în general), rezultatul unei contaminări cu săricică; şoriciu, adj. (gri): sorocină, s.f. (Banat, coada-şoricelului, Achillea millefolium), probabil în loc de *şorecină (după Candrea, din lat. sōrĭcῑna).
Trimis de blaurb, 30.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • şoárece — s. m., pl. şoáreci …   Romanian orthography

  • poponeţ — POPONÉŢ1, poponeţi, s.m. (reg.) 1. Şoarece de câmp; şoarece de pădure. ♢ expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeţ = a sta (sau a rămâne) în picioare, ţeapăn, nemişcat; a sta izolat de alţii. A veni poponeţ = a veni, a apărea pe… …   Dicționar Român

  • şoricel — ŞORICÉL, şoricei, s.m. 1. Diminutiv al lui şoarece; şoricuţ. 2. (pop.) Boală a vitelor care se manifestă prin umflături mari sub piele. – Şoarece + suf. el. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COADA ŞORICÉLULUI s. v. pătlagină.… …   Dicționar Român

  • şoacăţ — ŞOÁCĂŢ, şoacăţi, s.m. (fam.) Calificativ injurios dat străinilor, în special nemţilor. – Din scr. šokac. Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX 98  ŞOÁCĂŢ s. v. guzgan, şoarece, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • şoricioaică — ŞORICIOÁICĂ, (1) şoricioaice, s.f. 1. Femela şoarecelui. 2. (pop.) Substanţă otrăvitoare, reprezentând un compus al arsenului, folosită mai ales contra şoarecilor; şorecie, şoriceasă. – Şoarece + suf. oaică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • chiţoran — CHIŢORÁN, chiţorani, s.m. Şoarece mare de câmp, cu botul foarte ascuţit (Sorex vulgaris). – cf. c h i ţ c a n. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CHIŢORÁN s. v. guzgan, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  chiţorán …   Dicționar Român

  • hârţ — s. v. guzgan, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  hîrţ ( ţi), s.m. – Şoarece. Mag. heréc şoarece (DAR). În Banat. – Der. hîrciog, s.m. (şobolan; hamster, Cricetus frumentarius), din mag. hörcsög (DAR; Gáldi, Dict., 91), cf.… …   Dicționar Român

  • impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură …   Dicționar Român

  • mare — MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte… …   Dicționar Român

  • paruş — PÁRUŞ s. v. şoarece. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  parúş, parúşi, s.m. (reg.) 1. şoarece. 2. popândău. Trimis de blaurb, 25.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”