şoacăţ

şoacăţ
ŞOÁCĂŢ, şoacăţi, s.m. (fam.) Calificativ injurios dat străinilor, în special nemţilor. – Din scr. šokac.
Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX '98

ŞOÁCĂŢ s. v. guzgan, şoarece, şobolan.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

şoácăţ s. m., pl. şoácăţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

şoácăţ (-ţi), s.m.1. Şoarece. – 2. German, neamţ (nume injurios, dat şi altor străini din Europa de v.). – var. şoacăţă, (1) socîţ. Origine incertă, poate expresivă cf. sb. šokac "sîrb catolic", pe care Candrea îl propune ca etimon al rom., dar care nu poate explica primul sens din rom. Legătura cu slov. štakor "şoarece" (Cihac, II, 391) este îndoielnică. Pentru var., cf. Byck-Graur 26. – Der. şocăţesc, adj. (nemţesc; occidental; ciudat); şocăţie, s.f. (limbă pocită). cf. şogan, şonţ.
Trimis de blaurb, 29.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • şobolan — ŞOBOLÁN, şobolani, s.m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât şoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăieşte în jurul locuinţelor, hambarelor, depozitelor etc., provocând mari stricăciuni;… …   Dicționar Român

  • guzgan — GUZGÁN, guzgani, s.m. Şobolan. – cf. g u z. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GUZGÁN s. (zool.) 1. v. şobolan. 2. (Rattus norvegicus) şobolan, (reg.) cloţan, miţorgan, potcan, şoacăţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • şoangher — şoanghér ( ri), s.m. – Ungur (nume depreciativ). Creaţie expresivă, care pare să se combine cu boanghen şi cu şogor cumnat , sau cu oricare alt element. – Der. şoangheră (var. şoangheriţă), s.f. (unguroaică); şogan, s.m. (poreclă dată de ţăranii… …   Dicționar Român

  • şoarece — ŞOÁRECE, şoareci, s.m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenuşiu închis, cu botul ascuţit şi cu coada lungă şi subţire (Mus musculus). ♢ Şoarece de bibliotecă = se spune despre o persoană care îşi petrece cea mai mare parte a… …   Dicționar Român

  • şocăţie — ŞOCĂŢÍE, şocăţii, s.f. (Rar; peior.) Caracteristică a ceea ce este nemţesc. – Din şoacăţ + suf. ie. Trimis de gall, 08.10.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”