- branhie
- BRÁNHIE, branhii, s.f. Organ de respiraţie, extern sau intern, prezent la majoritatea animalelor acvatice (peşti, raci etc.). – Din fr. branchie, lat. branchia.Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98BRÁNHIE s. (zool.) (reg.) ureche, (Ban.) urlă. (branhie la peşti, la crustacee etc.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimebránhie s. f. (sil. -hi-e), art. bránhia (sil. -hi-a), g.-d. art. bránhiei; pl. bránhii, art. bránhiileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBRÁNHI//E branhiei f. Organ de respiraţie extern sau intern, prezent la numeroase animale acvatice. [art. branhia; G.-D. branhiei; Sil. -hi-e] /<lat. branchiae, fr. branchiesTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBRÁNHIE s.f. Organ extern de respiraţie al unor animale acvatice. [gen. -iei. / < fr. branchie, lat. branchiae < gr. branchia].Trimis de LauraGellner, 11.03.2006. Sursa: DNBRÁNHIE s. f. organ extern de respiraţie a unor animale acvatice (peşti, batracieni, crustacee, cefalopode etc.). (< fr. branchie, lat. branchia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.