învrăjbit

învrăjbit
ÎNVRĂJBÍT, -Ă, învrăjbiţi, -te, adj. Care este în vrajbă, certat cu cineva; înfuriat, mâniat, întărâtat. – v. învrăjbi.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNVRĂJBÍT adj. 1. v. certat. 2. v. dezbinat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • certat — CERTÁT, Ă, certaţi, te, adj. Care a rupt relaţiile (de prietenie) cu cineva; supărat, învrăjbit. – v. certa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CERTÁT adj. învrăjbit, supărat. (Familii certat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • despărţit — DESPĂRŢÍT1 s.n. Despărţire (1). ♢ Despărţitul oilor = desfacerea tovărăşiei de stână, toamna, când se împart proprietarilor oile şi produsele lor. – v. despărţi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESPĂRŢÍT2, Ă, despărţiţi, te, adj. 1 …   Dicționar Român

  • dezbinat — DEZBINÁT adj. v. învrăjbit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • vrăjmaş — VRĂJMÁŞ, Ă, vrăjmaşi, e, s.m. şi f., adj. 1. s.m. şi f. Duşman; inamic. 2. adj. (Despre oameni) Duşmănos, învrăjbit. ♦ Rău, crud, câinos, hain. ♦ (Despre locuri, vreme etc.) Primejdios, potrivnic; cumplit, grozav. [var.: vrăşmáş, ă s.m. şi f …   Dicționar Român

  • înduşmănit — ÎNDUŞMĂNÍT, Ă, înduşmăniţi, te, adj. (reg.) Care nutreşte duşmănie împotriva cuiva, învrăjbit cu cineva. – v. înduşmăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • învrăjbitor — ÎNVRĂJBITÓR, OÁRE, învrăjbitori, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care seamănă vrajbă, duşmănie, care aţâţă la ură. – Învrăjbi + suf. tor. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  învrăjbitór adj. m., s. m., pl …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”