întâlni

întâlni
ÎNTÂLNÍ, întâlnesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. recipr. A da de cineva sau de ceva; a se afla în prezenţa cuiva sau a ceva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct. 2. refl. recipr. A se vedea cu cineva în urma unei înţelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva. 3. tranz. A găsi; a descoperi. ♦ (De obicei în construcţii negative) A da peste..., a avea parte de... 4. tranz. şi refl. A (se) găsi, a (se) afla. 5. tranz. şi refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar într-o competiţie sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiţie sportivă. – În + tâlni (înv. "a întâlni", probabil < magh.).
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

A (se) întâlni ≠ a (se) despărţi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

întâlní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. întâlnésc, imperf. 3 sg. întâlneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. întâlneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNTÂLN//Í întâlniésc tranz. A găsi în calea sa. /în + înv. a tâlni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNTÂLN//Í mă întâlniésc intranz. 1) (de-spre persoane) A veni în acelaşi loc şi în acelaşi timp (în urma unei înţelegeri prealabile sau întâmplător). 2) (despre fiinţe sau obiecte în mişcare) A trece prin acelaşi loc, venind în întâmpinare şi continuându-şi drumul în direcţii opuse; a se încrucişa; a se ajunge. 3) (despre linii, drumuri) A veni din direcţii diferite, unindu-se într-un punct; a se întretăia; a se încrucişa; a se intersecta. /în + înv. a tâlni
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

întîlní (întîlnésc, întîlnít), vb. – 1. A da de cineva sau de ceva. – 2. A afla, a găsi, a da peste. – 3. (refl.) A se vedea cu cineva, a coincide undeva cu cineva. – 4. (refl., Maram.) A i se întîmpla ceva cuiva. – var. (înv.) întălni, (Bucov.) tîlni. Mag. találni "a întîlni" (Cihac, II, 509; Tiktin; Gáldi, Dict., 97), cu pref. în-. Der. nu pare normală: rezultatul, *întătălni, pare a se fi disimulat prin dispariţia lui lă: cf., din acelaşi etimon, tătălui (var. întătălui, tătăli), vb. refl. (a se întîlni, a se aduna), cuvînt rar, în Trans. Totuşi, Drăganu, Dacor., VI, 159 şi DAR resping această der. şi îl explică pe întîlni prin intermediul mag. talán "poate", ipoteză inadmisibilă. Apare din sec. XVI. – Der. întîlnit, adj. (găsit, aflat; care a suferit o boală brusc; în medicina populară se spune despre apa aflată la confluenţa a două surse); întîlnitor, adj. (care întîlneşte); întîlnire (var. tîlnire), s.f. (acţiunea de a întîlni; contact, întrevedere; meci); întîlniş, s.n. (întîlnire); întîlnitură, s.f. (confluenţă; paralizie, atribuită în medicina populară întîlnirii cu duhurile rele); îltîlneală, s.f. (paralizie).
Trimis de blaurb, 13.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • întâlnit — ÎNTÂLNÍ vb. 1. a (se) vedea, (pop.) a (se) găsi, (înv. şi reg.) a (se) întâmpina, a (se) tâlni. (Când v aţi întâlnit ultima oară?) 2. a se confrunta, a se înfrunta, a se întrece. (Echipele se întâlnit mâine.) *3. v. întâmpina. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • reîntâlni — REÎNTÂLNÍ, reîntâlnesc, vb. IV. tranz. şi refl. recipr. (Adesea fig.) A (se) întâlni din nou; a (se) revedea, a (se) regăsi. – Re1 + întâlni. Trimis de dante, 06.07.2004. Sursa: DEX 98  REÎNTÂLNÍ vb. v. revedea. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • întâlnire — ÎNTÂLNÍRE, întâlniri, s.f. Acţiunea de a (se) întâlni. ♦ Meci. – v. întâlni. Trimis de valeriu, 05.04.2008. Sursa: DEX 98  ÎNTÂLNÍRE s. 1. (franţuzism) rendez vous (rendezvous). (N a venit la întâlnire.) 2. v. întrevedere. 3. adunare, (înv.)… …   Dicționar Român

  • bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… …   Dicționar Român

  • găsi — GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ♢ expr. (fam.) A şi găsi beleaua = a se afla într o situaţie neplăcută, a avea necazuri. (intranz.) Ţi ai găsit! = aş! de …   Dicționar Român

  • nas — NAS, nasuri, s.n. 1. Parte proeminentă a feţei, situată între obraji, frunte şi gură, servind ca organ al respiraţiei şi al mirosului. ♢ loc. adv. Sub (sau, rar, în) nasul cuiva sau sub nas = în imediata apropiere, în faţă, sub ochii cuiva. (În… …   Dicționar Român

  • întâmpina — ÎNTÂMPINÁ, întấmpin, vb. I. 1. tranz. A i ieşi cuiva înainte pentru a l primi. ♦ tranz. şi refl. recipr. (înv. şi reg.) A (se) întâlni. 2. tranz. fig. A i se ivi cuiva necazuri, obstacole în calea unei realizări. 3. tranz …   Dicționar Român

  • ajunge — AJÚNGE, ajúng, vb. III. I. 1. intranz. A se afla într un loc după parcurgerea unui drum, a atinge capătul unui drum; a sosi. ♢ expr. A ajunge departe = a răzbi prin greutăţi şi a atinge scopul dorit. A (sau a i) ajunge (cuiva) cuţitul la os = a… …   Dicționar Român

  • vedea — VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz şi refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ♢ loc. adv. Pe văzute = a) în faţa tuturor, în mod deschis; b) cu condiţia de a vedea cu propriii săi ochi. ♢ expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naşte.… …   Dicționar Român

  • cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”