- găsi
- GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ♢ expr. (fam.) A-şi găsi beleaua = a se afla într-o situaţie neplăcută, a avea necazuri. (intranz.) Ţi-ai găsit! = aş! de unde! nici gând! A-şi găsi (sau, refl., a se găsi) să... = a-i veni (pe neaşteptate şi într-un moment nepotrivit) să..., a se apuca să... (reg.) A (-i) găsi (cuiva) dreptate = a (-i) face (cuiva) dreptate. ♢ (loc. vb.) A-şi găsi mormântul (sau moartea) = a muri. ♦ tranz. şi refl. A întâlni pe cineva sau a se întâlni cu cineva. ♢ expr. (tranz.) A-şi găsi omul (sau naşul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poţi înşela sau birui, care te obligă să te comporţi cum se cuvine. Să te găsesc sănătos! formulă de salut la despărţire. ♦ A descoperi o nouă metodă, un nou preparat, un nou aparat etc. (în urma unor cercetări şi studii prealabile). 2. tranz. (Despre suferinţe fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neaşteptate) pe cineva. ♢ expr. Ce te-a găsit (de...)? = (exprimă reproşul) ce ai? ce ţi s-a întâmplat (de...)? ce te-a apucat? 3. refl. A se afla undeva, a fi; a se afla într-o anumită situaţie, împrejurare etc.; a se prezenta într-un anumit fel. 4. tranz. A fi de părere că...; a socoti, a crede că... – cf. sl. g a s i t i "a stinge".Trimis de gall, 11.03.2008. Sursa: DEX '98A găsi ≠ a pierdeTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA se găsi ≠ a lipsiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeGĂSÍ vb. 1. a afla, a descoperi, (livr.) a depista, (astăzi rar) a pricepe, (înv. şi pop.) a oblici, (pop. şi fam.) a dibăci, a dibui, (înv.) a ispiti, a izvodi. (A găsi infractorul.) 2. a surprinde. (Moartea l-a găsi în somn.) 3. v. prinde. 4. v. afla. 5. a se afla, a exista, a fi, (pop.) a sta. (Se găsi acolo mărfuri în mare cantitate.) 6. a se afla, a fi, a sta. (Plicul se găsi pe masă nedesfăcut) 7. a se afla, a fi, a figura, a se număra. (Se găsi printre invitaţi.) 8. v. pomeni. 9. v. situa. 10. v. şti. 11. v. avea. 12. v. considera. 13. v. surprinde.Trimis de siveco, 08.02.2009. Sursa: SinonimeGĂSÍ vb. v. întâlni, vedea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimegăsí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. găsésc, imperf. 3 sg. găseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. găseáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA GĂS//Í găsiésc tranz. 1) (fiinţe, lucruri etc.) A scoate la iveală căutând sau din întâmplare; a descoperi; a afla. găsi strada. A-i găsi acasă. ♢ A-şi găsi naşul (sau popa) a da peste omul care poate să-l pună la punct. A nu-şi găsi locul a fi foarte îngrijorat. A-şi găsi să... a-i veni pe neaşteptate să...; a-l apuca să... 2) A obţine în urma unui efort; a dobândi. găsi un apartament bun. 3) (despre suferinţe fizice sau despre moarte) A cuprinde brusc; a lua pe neaşteptate; a surprinde. 4) A socoti de cuviinţă; a crede. El găsieşte că lucrarea poate fi publicată. 5) A descoperi prin muncă creatoare; a inventa; a născoci. găsi rezolvarea problemei. găsi un pretext. 6) A putea să aibă la dispoziţie. găsi timp. găsi o ocazie. 7) (fiinţe, obiecte) A vedea într-o anumită stare sau situaţie. Am găsit uşa încuiată. L-am găsit dormind. /<sl. gasitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE GĂS//Í mă găsiésc intranz. 1) fam. (despre persoane) A trece prin acelaşi loc, venind în întâmpinare şi continuându-şi drumul în direcţii opuse; a se încrucişa; a se întâlni. 2) A se afla în realitate; a exista; a fi. găsi la serviciu. /<sl. gasitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgăsí (găsésc, găsít), vb. – 1. A afla, a întîlni. 2. A afla, a descoperi. – 3. A afla, a observa, a constata. – 4. A considera, a crede, a socoti. – 5. (refl.) A se afla, a fi prezent. – 6. (impers.) A avea o idee. sl. gasiti "a stinge" (DAR; Puşcariu, Lr., 282). Semantismul deosebit de ciudat, s-ar putea explica printr-un sens primitiv "a stinge suflînd" sau "a sufla", care ajunge astfel să coincidă cu afflare › afla. Este de asemenea posibilă o confuzie, din partea subiectului rom., între sl. gasiti "a stinge" şi sl. desiti, dositi "a afla". Evoluţia semantică "a stinge" › "a potoli setea" › "a afla" (Skok, Dacor., IX, 217), nu pare probabilă. Nici der. din alb. gjëig "aflu" (Cihac, II, 717), din sb. gaziti "a trece prin vad" (Weigand, BA, III, 107) sau din gepidicul gasihts "acţiunea de a zări" (Gamillscheg, rom. germ., II, 252) nu par probabile. Der. găsitură, s.f. (descoperire); găselniţă, s.f. (invenţie, născocire stilistică), formaţie artificială modernă.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
