- întunec
- ÎNTÚNEC s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.Trimis de siveco, 07.04.2008. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
întuneca — ÎNTUNECÁ, întúnec, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face întunecos, obscur; a (se) lipsi de lumină. ♦ refl. impers. A se însera, a se înnopta, a se înnegura, 2. refl. (Despre corpuri cereşti; la pers. 3) A şi pierde strălucirea, a suferi o… … Dicționar Român
întunecos — ÎNTUNECÓS, OÁSĂ, întunecoşi, oase, adj. 1. Lipsit de lumină, cufundat în întuneric; obscur, întunecat. ♦ (Rar) De culoare închisă. 2. fig. Întunecat, posomorât, sumbru, trist. – Întuneca + suf. os. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
beznă — BÉZNĂ, bezne, s.f. (Adesea fig.) Întuneric mare, de nepătruns. – Din sl. bezdŭna. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 Beznă ≠ lumină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BÉZNĂ s. întunecare, întunecime, întuneric, negură,… … Dicționar Român
întunecime — ÎNTUNECÍME, întunecimi, s.f. Întuneric adânc, de nepătruns; beznă, obscuritate. ♢ (pop.) Întunecime de soare = eclipsă de soare. – Întuneca + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 Întunecime ≠ lumină Trimis de siveco,… … Dicționar Român