întreprínde — vb.(sil. prin )vb.,ind.prez. 1 sg. şi 3 pl. întreprínd, 3 sg. întreprínde … Romanian orthography
întreprins — ÎNTREPRÍNDE, întreprínd, vb. III. tranz. A se apuca de făcut ceva, a se angaja la ceva; a face un lucru, a efectua. [Perf. s. întreprinsei. part. întreprins] – Între1 + prinde (după fr. entreprendre). Trimis de valeriu, 25.03.2008. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
teren — TERÉN, terenuri, s.n. 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spaţiu). ♢ expr. A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenţie situaţia, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a… … Dicționar Român
întreprinzător — ÎNTREPRINZĂTÓR, OÁRE, întreprinzători, oare, adj. Care are spirit de acţiune; care are iniţiativă. – Întreprinde + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNTREPRINZĂTÓR adj., s. 1. adj. descurcăreţ, (fig.) dezgheţat. (O fire… … Dicționar Român
acţiona — ACŢIONÁ, acţionez, vb. I. 1. intranz. A întreprinde o acţiune, o faptă etc. ♢ expr. (tranz.) A acţiona (pe cineva) în justiţie (sau în judecată) = a intenta un proces, a da în judecată. ♦ A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a avea… … Dicționar Român
hazarda — HAZARDÁ, hazardez, vb. I. refl. A întreprinde o acţiune (riscantă) bazându se pe întâmplare şi pe noroc; a risca, a se expune, a se aventura. – Din fr. hasarder. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HAZARDÁ vb. 1. a se expune, a risca. (Te … Dicționar Român
întreprindere — ÎNTREPRÍNDERE, întreprinderi, s.f. 1. Unitate economică de producţie, de prestaţii de servicii sau de comerţ. 2. Acţiune pornită din iniţiativă personală. – v. întreprinde. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNTREPRÍNDERE s. firmă,… … Dicționar Român
iniţiativă — INIŢIATÍVĂ, iniţiative, s.f. Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe o acţiune, antrenând după sine şi pe alţii; însuşirea celui care îndrăzneşte sau este dispus să întreprindă cel dintâi ceva, din îndemn propriu. ♢ expr. Din proprie… … Dicționar Român
intenţie — INTÉNŢIE, intenţii, s.f. Dorinţă, gând de a face, de a întreprinde ceva; proiect, plan. ♢ loc. adv. Cu intenţie = intenţionat, înadins. Fără intenţie = involuntar, fără să vrea. ♢ loc. conj. Cu intenţia să... (sau, loc. prep., cu intenţia de… … Dicționar Român
opera — OPERÁ, operez, vb. I. 1. tranz. A întreprinde o acţiune, a realiza, a face, a înfăptui, a efectua. ♦ spec. (mat.) A efectua un calcul. ♦ intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a întrebuinţa. 2. tranz. A supune pe cineva unei intervenţii… … Dicționar Român
