înscăuna

înscăuna
ÎNSCĂUNÁ, înscăunez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) aşeza pe tron ca domn al ţării; a (se) încorona, a (se) întrona. ♦ tranz. A numi, a alege un arhiereu; p. gener. a numi într-o funcţie, a instala într-un post. [pr.: -scă-u-] – În + scaun.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A înscăuna ≠ a detrona, a răsturna
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNSCĂUNÁ vb. a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a pune, a unge, (înv.) a prochema, a propovădui, a striga, a vesti. (L-au înscăuna împărat.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

înscăuná vb. (sil. -scă-u-), ind. prez. 1 sg. înscăunéz, 3 sg. şi pl. înscăuneáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNSCĂUN//Á înscăunaéz tranz. 1) (domnitori, regi, împăraţi) A pune la domnie; a aşeza în scaunul domniei; a întrona. 2) A face să se înscăuneze; a întrona; a încorona. 3) fig. A numi în mod oficial (într-o funcţie, într-un post); a învesti. [Sil. în-scă-u-] /în + scaun
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNSCĂUN//Á mă înscăunaéz intranz. (de-spre domnitori, regi, împăraţi) A veni la domnie; a se aşeza în scaunul domniei; a se întrona. /în + scaun
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • înscãuná — vb. (sil. scã u ), ind. prez. 1 sg. înscãunéz, 3 sg. şi pl. înscãuneázã …   Romanian orthography

  • întrona — ÎNTRONÁ, întronez, vb. I. tranz. şi refl. 1. A (se) aşeza pe tron ca domn, rege, împărat; a (se) încorona, a (se) înscăuna. 2. fig. A deveni sau a face să devină stăpân; a (se) statornici. ♦ A (se) instaura, a (se) instala. – În + tron. Trimis de …   Dicționar Român

  • reînscăuna — REÎNSCĂUNÁ, reînscăunéz, vb. I. refl. şi tranz. (înv.) A (se) înscăuna din nou. [pr.: scă u ] – Re1 + înscăuna. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  REÎNSCĂUNÁ vb. v. reinstaura, reîntrona, restaura …   Dicționar Român

  • înscăunare — ÎNSCĂUNÁRE, înscăunări, s.f. Acţiunea de a (se) înscăuna şi rezultatul ei. [pr.: scă u ] – v. înscăuna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNSCĂUNÁRE s. (pol.) întronare, învestire, pro clamare, ungere. (După înscăunare domnitorului.) …   Dicționar Român

  • abdica — abdicá vb. intr. 1. a renunţa la tron, la un drept. 2. (fig.) a renunţa la ceva, a se resemna. 3. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate. (< fr. abdiquer, lat. abdicare) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDN  ABDICÁ,… …   Dicționar Român

  • detrona — DETRONÁ, detronez, vb. I. tranz. A înlătura de la domnie, a alunga de pe tron. ♦ (ir.) A înlătura pe cineva dintr o demnitate, dintr o funcţie. ♦ A deposeda pe cineva de titlul de campion. – Din fr. détrôner Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004.… …   Dicționar Român

  • instaura — INSTAURÁ, instaurez, vb. I. tranz. 1. A pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc.; a institui. 2. A introduce pentru prima oară (un obicei, o modă etc.); a stabili. [pr.: sta u ] – Din fr. instaurer, lat. instaurare. Trimis de …   Dicționar Român

  • numi — NUMÍ, numesc, vb. IV. 1. tranz. A pune, a da cuiva un nume sau un calificativ, o poreclă drept nume; a denumi, a intitula, a chema, a boteza. ♦ refl. A purta numele de, a se chema; a căpăta o anumită denumire, poreclă sau un anumit calificativ. 2 …   Dicționar Român

  • prochema — PROCHEMÁ vb. v. considera, înscăuna, întrona, învesti, numi, proclama, pune, socoti, unge. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • proclama — PROCLAMÁ, proclám, vb. I. tranz. 1. A anunţa ceva în mod solemn şi oficial; a aduce la cunoştinţa publică (printr o proclamaţie) un fapt de mare importanţă şi de interes general. 2. A acorda cuiva în mod oficial un titlu, un drept, o calitate. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”