- îngălmăceală
- îngălmăceálă s.f. (reg., înv.) v. îngălmăcire.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
îngălmăceală
Look at other dictionaries:
glo — Rădăcină expresivă, ce pare a indica ideea de a bălmăji sau a clefăi , ca şi ideea de obiect rotund . – var. glog , golo(g) . Creaţie spontană, pînă la un punct paralelă cu cele identice bulb , cloc (› colc ), fîlf , etc. Prin intermediul… … Dicționar Român
îngăima — ÎNGĂIMÁ, îngắim, vb. I. 1. tranz. A rosti cu greutate, nedesluşit, încurcat; a bolborosi, a îndruga, a îngăla (2); p. ext. a fredona, a cânta. 2. refl. (reg.) A sta la îndoială; a zăbovi. [prez. ind. şi: îngáim, îngăimez] – et. nec. Trimis de va … Dicționar Român
