înghiţire

înghiţire
ÎNGHIŢÍRE, înghiţiri, s.f. Acţiunea de a înghiţi; deglutiţie. – v. înghiţi.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNGHIŢÍRE s. 1. v. deglutiţie. 2. v. ingerare. 3. în-ghiţit, înghiţitură. (înghiţire unui ac.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înghiţíre s. f., g.-d. art. înghiţírii; pl. înghiţíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • înghiţíre — s. f., g. d. art. înghiţírii; pl. înghiţíri …   Romanian orthography

  • deglutiţie — DEGLUTÍŢIE, deglutiţii, s.f. Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din gură, prin esofag, în stomac; înghiţire. [var.: degluţiúne s.f.] – Din fr. déglutition. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  DEGLUTÍŢIE s. (fiziol.)… …   Dicționar Român

  • ingestie — INGÉSTIE, ingestii, s.f. Înghiţire, introducere pe cale bucală a alimentelor sau a altor substanţe în stomac. – Din fr. ingestion. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INGÉSTIE s. v. ingerare, înghiţire. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • înghiţitură — ÎNGHIŢITÚRĂ, înghiţituri, s.f. Înghiţire. ♢ expr. (A bea) dintr o înghiţitură = (a bea) sorbind toată băutura dintr o singură dată. ♦ (concr.) Cantitatea de mâncare sau de băutură care se poate înghiţi dintr o dată. – Înghiţi + suf. tură. Trimis… …   Dicționar Român

  • aerofagie — AEROFAGÍE s.f. Act reflex caracterizat prin înghiţirea, odată cu saliva sau cu alimente ingerate, a unei cantităţi mari de aer1 (ducând la tulburări organice). [pr.: a e ] – Din fr. aérophagie. Trimis de ana zecheru, 18.08.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • hărpăială — hărpăiálă, hărpăiéli, s.f. (reg.) mâncare repede, înghiţire rapidă. Trimis de blaurb, 22.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ingerare — INGERÁRE, ingerări, s.f. Acţiunea de a ingera şi rezultatul ei; ingestie. – v. ingera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INGERÁRE s. (fiziol.) înghiţire, (livr.) ingestie, ingurgitare. (ingerare mâncării.) Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • ingurgitare — INGURGITÁRE, ingurgitări, s.f. Faptul de a ingurgita; (rar) ingurgitaţie. [var.: îngurgitáre s.f.] – v. ingurgita. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INGURGITÁRE s. v. ingerare, înghiţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • sugăceală — sugăceálă, sugăcéli, s.f. (reg.) înghiţire câte puţin a unui lichid. Trimis de blaurb, 26.01.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • înghiţit — ÎNGHIŢÍT s. înghiţire, înghiţitură. (înghiţit unui ac.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”