Dicționar Român. 2013.
obstinaţie — OBSTINÁŢIE, obstinaţii, s.f. (livr.) Încăpăţânare, îndărătnicie. – Din lat. obstinatio, fr. obstination. Trimis de iacobpompilia, 11.02.2004. Sursa: DEX 98 OBSTINÁŢIE s. v. încăpăţânare, îndărătnicie, îndârjire, înverşunare. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
încleşta — ÎNCLEŞTÁ, încleştez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) strânge puternic, ca un cleşte; a (se) înţepeni. ♢ expr. (refl.) A i se încleşta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înţepeni maxilarele; p. ext. a nu mai putea vorbi, a amuţi. ♦ tranz. A… … Dicționar Român
înverşunare — ÎNVERŞUNÁRE, înverşunări, s.f. Acţiunea de a (se) înverşuna şi rezultatul ei; îndârjire. – v. înverşuna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNVERŞUNÁRE s. 1. îndârjire, (livr.) obstinaţie, (rar) îndârjeală. (E de o înverşunare… … Dicționar Român
dârzenie — DÂRZÉNIE s.f. Faptul de a fi dârz; fire sau manifestare dârză. 1. Îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanţă. ♦ Înverşunare. 2. Neînduplecare, perseverenţă; p. ext. îndărătnicie, încăpăţânare. 3. Mândrie, semeţie. [var.: (reg.) dârjénie s.f.]. –… … Dicționar Român
lăsa — LĂSÁ, las, vb. I. 1. tranz. A da drumul unui lucru sau unei fiinţe ţinute strâns. ♢ expr. A lăsa (cuiva) sânge = a face să curgă din corpul cuiva, printr o incizie, o cantitate de sânge. Lasă mă să te las, se spune despre un om indiferent, lipsit … Dicționar Român
sfâşia — SFÂŞIÁ, sfấşii, vb. I. tranz. 1. A rupe cu mâna în bucăţi, în fâşii, a sfârtica o pânză, o hârtie etc. fără a folosi instrumente tăioase. ♦ fig. A chinui, a îndurera pe cineva. ♢ expr. A sfâşia (sau, refl., a i se sfâşia) cuiva inima = a produce… … Dicționar Român
tenacitate — TENACITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi tenace (1); stăruinţă, perseverenţă, dârzenie. 2. Proprietate a unui material de a se deforma relativ mult, sub acţiunea unor solicitări exterioare, înainte de a se rupe. ♦ Mărime caracteristică unui material… … Dicționar Român
vinde — VÍNDE, vând, vb. III. tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani. ♢ expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peştele din baltă) = a promite un lucru pe care nu l ai; a face planuri… … Dicționar Român
încăpăţâna — ÎNCĂPĂŢÂNÁ, încăpăţânez, vb. I. refl. A stărui cu îndârjire într o comportare voluntară, fără a ţine seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiţiona într o atitudine, pentru o idee etc. [var.: (reg.) încăpăţiná vb. I] … Dicționar Român
încăpăţânat — ÎNCĂPĂŢÂNÁT, Ă, încăpăţânaţi, te, adj. Care stăruie cu îndârjire şi fără flexibilitate; îndărătnic. ♦ (În sens favorabil) Ambiţios. [var.: (reg.) încăpăţinát, ă adj.] – v. încăpăţâna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCĂPĂŢÂNÁT adj … Dicționar Român
