- îndeplinit
- ÎNDEPLINÍT adj. împlinit, înfăptuit, realizat, satis-făcut. (Un vechi vis îndeplinit.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
îndeplinit
Look at other dictionaries:
notificaţie — NOTIFICÁŢIE, notificaţii, s.f. Act, document prin care se notifică ceva. ♦ Înştiinţare oficială scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, cu scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie… … Dicționar Român
exigibil — EXIGÍBIL, Ă, exigibili, e, adj. (Despre obligaţii băneşti) A cărei executare poate fi cerută de îndată de către creditor. – Din fr. exigible. Trimis de Joseph, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Exigibil ≠ inexigibil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa … Dicționar Român
notificare — NOTIFICÁRE, notificări, s.f. Acţiunea de a notifica şi rezultatul ei. ♦ Comunicare scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, în scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit;… … Dicționar Român
satisfăcut — SATISFĂCÚT, Ă, satisfăcuţi, te, adj. (Despre oameni) Care este plin de mulţumire, de satisfacţie; ale cărui dorinţe, exigenţe au fost îndeplinite; căruia i s a dat satisfacţie; care exprimă mulţumire; mulţumit. – v. satisface. Trimis de… … Dicționar Român
înfăptuit — ÎNFĂPTUÍT, Ă, înfăptuiţi, te, adj. Care este dus la îndeplinire; realizat, îndeplinit. – v. înfăptui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Înfăptuit ≠ neîmplinit, neînfăptuit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ÎNFĂPTUÍT adj … Dicționar Român
îngreuna — ÎNGREUNÁ, îngreunez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a(se) împovăra. ♦ tranz. fig. A produce o senzaţie de greutate, de apăsare. 2. tranz. fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia.… … Dicționar Român
amânat — AMÂNÁT1 s.n. Faptul de a amâna. – v. amâna. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AMÂNÁT2, Ă, amânaţi, te, adj., adv. 1. adj. Care a fost sau va fi îndeplinit la un moment ulterior celui stabilit iniţial. 2. adv. (înv … Dicționar Român
clasă — CLÁSĂ, clase, s.f. 1. Grup (mare) de obiecte, de elemente, de fiinţe, de fenomene care au însuşiri comune. 2. (De obicei cu determinarea socială ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice, istorice şi sociologice. ♢ loc. adj. De clasă … Dicționar Român
comision — COMISIÓN, comisioane, s.n. 1. Însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări. 2. (jur.) Contract în baza căruia o persoană tratează afaceri comerciale în nume propriu,… … Dicționar Român
datorat — DATORÁT, Ă adj. v. datorit. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DATORÁT adj. debitor. (Sumă datorat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime DATORÁ//T datorattă (datoratţi, datoratte) 1) (despre un împrumut) Care trebuie… … Dicționar Român
