- îndatina
- ÎNDATINÁ vb. I. v. îndătina.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
îndatina
Look at other dictionaries:
îndătina — ÎNDĂTINÁ, îndătinez, vb. I. refl. (Rar) A se obişnui (cu) ceva. ♦ tranz. A avea obiceiul să..., a obişnui. [var.: îndatiná vb. I] – În + datină. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNDĂTINÁ vb. v. obişnui … Dicționar Român
îndãtiná — vb., ind. prez. 1 sg. îndãtinéz, 3 sg. şi pl. îndãtineázã … Romanian orthography
cunti — cuntí, cuntésc, vb. IV (reg.) a se îndătina, a se familiariza, a se învăţa, a se obişnui (cu ceva). Trimis de blaurb, 02.05.2006. Sursa: DAR cuntí ( tésc, ít), vb. refl. – A se obişnui, a se familiariza. – var. cunetăţi. Origine necunoscută. Se … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
obişnui — OBIŞNUÍ, obişnuiesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A câştiga sau a face să câştige o anumită deprindere prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) învăţa. 2. tranz. A practica un anumit obicei, a avea o … Dicționar Român
îndătinat — ÎNDĂTINÁT, Ă, îndătinaţi, te, adj. Care a devenit o datină; înrădăcinat. ♦ (Despre oameni) Deprins, obişnuit (cu ceva). [var.: îndatinát, ă adj.] – v. îndătina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
