- încredincioşa
- încredincioşá, încredincioşéz, vb. refl. (reg.) a se încrede, a se încredinţa, a crede.Trimis de blaurb, 09.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
credinţă — CREDÍNŢĂ, credinţe, s.f. 1. Faptul de a crede în adevărul unui lucru; convingere, siguranţă, certitudine. ♢ Profesiune de credinţă = declaraţie publică pe care o face cineva asupra principiilor sau convingerilor sale. 2. (înv.) Încredere (pe care … Dicționar Român