Dicționar Român. 2013.
covăi — covăí ( ăésc, ít), vb. – A înconjura, a ocoli. Origine necunoscută, probabil expresivă, dacă se ţine seama de terminaţie cf. hămăi, lăpăi, fosăi, etc. Legătura cu sl. kovati a făuri (Scriban) nu este probabilă. – Der. covei, s.n. (Banat, Olt.,… … Dicționar Român
curbură — CURBÚRĂ, curburi, s.f. Îndoitură în formă de arc; loc unde se găseşte o astfel de îndoitură. – Din fr. courbure. Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 CURBÚRĂ s. arcuire, încovoială, încovoietură, îndoitură. (Tavanul formează o uşoară … Dicționar Român
încovoietură — ÎNCOVOIETÚRĂ, încovoieturi, s.f. Partea încovoiată a unui obiect; curbură, sinuozitate, încovoială. – Încovoia + suf. tură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNCOVOIETÚRĂ s. 1. îndoitură, răsucitură. (încovoietură unei bare.) 2. v.… … Dicționar Român
