- înclei
- ÎNCLEÍ vb. IV. v. încleia.Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
încleia — ÎNCLEIÁ, încleiez, vb. I. tranz. 1. A unge, a îmbina şi a fixa cu clei piese de lemn, hârtie etc. ♦ refl. A se lipi. ♦ refl. A se murdări, a se unge cu clei sau cu ceva cleios. ♦ refl. A se face, a deveni cleios. ♦ refl. fig. (Despre fălci) A se… … Dicționar Român
clei — CLEI, cleiuri, s.n. 1. Substanţă vâscoasă asemănătoare cu gelatina, extrasă din oase, din peşte, din unele plante sau obţinute pe cale sintetică, cu ajutorul căreia se pot lipi între ele diverse obiecte sau părţi de obiecte. ♢ expr. (fam.) A fi… … Dicționar Român
încleire — ÎNCLEÍRE s.f. v. înclei. [DLRM] Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
încleit — ÎNCLEÍT adj. v. înclei. [DLRM] Trimis de gall, 31.03.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român