- încartirui
- ÎNCARTIRUÍ, încartiruiesc, vb. IV. tranz. A stabili locuinţele trupei şi ofiţerilor dintr-o unitate militară într-o localitate; a cartirui. – În + cartirui.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ÎNCARTIRUÍ vb. (mil.) a cartirui. (A încartirui trupele.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeîncartiruí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încartiruiésc, imperf. 3 sg. încartiruiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. încartiruiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNCARTIRU//Í încartiruiiésc tranz. (unităţi militare sau militari) A instala temporar într-un cantonament; a caza; a cantona. /în + rar a cartiruiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÎNCARTIRUÍ vb. IV. tr. A pregăti instalarea şi a instala o unitate militară într-o localitate; a cartirui. [pron. -ru-i., p.i. -iesc. / < în- + cartirui, cf. rus. kvartirovati].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNÎNCARTIRUÍ vb. tr. a pregăti instalarea unei unităţi militare într-un cantonament; a cartirui. (< în- + cartirui)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.