retiar — RETIÁR, retiari, s.m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal şi o plasă în care încerca să l prindă pe adversarul său. [pr.: ti ar] – Din lat. retiarius, fr. rétiaire. Trimis de Catalin Gherghe, 18.04.2008. Sursa: DEX 98 retiár s. m.… … Dicționar Român
carabinier — CARABINIÉR, carabinieri, s.m. 1. (înv.) Soldat înarmat cu o carabină (1). 2. (În Italia) Membru al jandarmeriei. [pr.: ni er] – Din fr. carabinier. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 carabiniér s. m. (sil. ni er), pl. carabiniéri … Dicționar Român
halebardier — HALEBARDIÉR, halebardieri, s.m. Soldat înarmat cu o halebardă. [pr.: di er. – var.: alebardiér s.m.] – Din fr. hallebardier. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HALEBARDIÉR s. (ist., mil.) (î … Dicționar Român
secutor — SECUTÓR s.m. (Ant.) Gladiator înarmat numai cu sabie şi scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident şi cu o plasă; mirmidon. [< lat. secutor]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN SECUTÓR s. m. (ant.) gladiator… … Dicționar Român
archebuzier — ARCHEBUZIÉR, archebuzieri, s.m. Soldat înarmat cu archebuză. [pr.: zi er] – Din fr. arquebusier. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 archebuziér s. m. (sil. zi er), pl. archebuziéri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
dezarmat — DEZARMÁT, Ă, dezarmaţi, te, adj. 1. Căruia i s au luat armele, care nu mai este înarmat. 2. fig. Lipsit de puterea de a riposta, de a reacţiona; lipsit de apărare; care nu ştie să se descurce în viaţă, care este învins de împrejurări. – v.… … Dicționar Român
dinte — DÍNTE, dinţi, s.m. 1. Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalţ, aşezate în cavitatea bucală a majorităţii vertebratelor şi servind de obicei pentru a rupe, a mesteca şi a fărâmiţa alimentele; p. restr. fiecare dintre… … Dicționar Român
muschetar — MUSCHETÁR, muschetari, s.m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franţei. – Din fr. mousquetaire. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
arbaletrier — ARBALETRIÉR, (1) arbaletrieri, s.m., (2) arbaletriere, s.n. 1. s.m. Ostaş care lupta cu arbaleta. 2. s.n. Parte a acoperişului care susţine învelitoarea propriu zisă. [pr.: tri er] – Din fr. arbalétrier. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
arcaş — ARCÁŞ, arcaşi, s.m. 1. Oştean înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul; săgetător. 2. (La sg.; art.) Constulaţie din emisfera australă, compusă din 146 de stele vizibile cu ochiul liber; Săgetătorul. – Arc + suf. aş. Trimis de ana zecheru, 13 … Dicționar Român