împricina

împricina: ÎMPRICINÁ, împricinez, vb. I. refl. recipr. (pop.) A găsi pricină de judecată (cu cineva); a se judeca cu cineva. – În + pricină.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

împriciná vb., ind. prez. 1 sg. împricinéz, 3 sg. şi pl. împricineáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE ÎMPRICIN//Á mă împricinaéz intranz. pop. 1) A intra în judecată (cu cineva); a se judeca. 2) A se pune de pricină (cu cineva). [Sil. îm-pri-] /în + pricină

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

împricinat — ÎMPRICINÁT, Ă, împricinaţi, te, adj., s.m. şi f. (Cel) care este implicat, acuzat într un proces; (cel) care este parte într un proces. – v. împricina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPRICINÁT s., adj. v. inculpat. Trimis de… … Dicționar Român
price — PRÍCE s.f. 1. (înv.) Neînţelegere, ceartă. ♢ loc. adj. De price = care se împotriveşte; opozant, potrivnic. ♢ loc. vb. A se pune de price = a se împotrivi cuiva, a contrazice pe cineva. 2. (pop.; în construcţie cu verbul a face ) Supărare, necaz… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias