asediu — ASÉDIU, asedii, s.n. Încercuire şi atacare cu forţe armate a unui loc întărit, pentru a l cuceri. ♢ Stare de asediu = regim instituit în unele state, în împrejurări considerate drept excepţionale, care constă în suspendarea libertăţilor… … Dicționar Român
ocol — OCÓL, (1) ocoluri, (2, 3, 4, 5, 6) ocoale, s.n. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau de jur împrejurul unui loc; deplasare în spaţiu care nu urmează calea cea mai dreaptă; înconjur, ocolire, ocoleală, ocoliş. ♢ loc. adj. De ocol = care… … Dicționar Român
încercuire — ÎNCERCUÍRE, încercuiri, s.f. Acţiunea de a încercui; înconjurare. – v. încercui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCERCUÍRE s. 1. împresurare, înconjurare, învăluire. (încercuire inamicului.) 2. v. asediu. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
înverigare — înverigáre s.f. (înv.) 1. legare, strângere; punere în verigi. 2. înconjurare, împresurare, asediere. Trimis de blaurb, 21.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român