împletitor

împletitor: ÎMPLETITÓR, -OÁRE, împletitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care împleteşte din răchită, nuiele etc. diferite obiecte. – Împleti + suf. -tor.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

împletitór s. m., pl. împletitóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎMPLETIT//ÓR împletitoroáre (împletitoróri, împletitoroáre) m. şi f. Persoană care împleteşte diferite obiecte (din paie, papură, lozie etc.). împletitor de rogojini. /a împleti + suf. împletitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… … Dicționar Român
coşniţă — CÓŞNIŢĂ, coşniţe, s.f. 1. Coş1 mic de nuiele sau de papură, folosit la târguieli. ♢ expr. Bani de (sau pentru) coşniţă = sumă destinată târguielilor (zilnice) pentru procurarea alimentelor. 2. Stup făcut din papură, paie, nuiele etc. – Din sl.… … Dicționar Român
împleti — ÎMPLETÍ, împletesc, vb. IV. 1. tranz. A reuni, a împreuna mai multe fire, jurubiţe etc. 2. tranz. A strânge părul în cozi. 3. tranz. A lucra diferite obiecte din fire textile răsucite sau toarse ori din nuiele, din flori etc.; spec. a face o… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias