borâtură

borâtură
BORÂTÚRĂ, borâturi, s.f. (pop.) Ceea ce se vomită. ♦ (fam.) Epitet injurios dat cuiva. – Borî + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

BORÂTÚRĂ s. v. vărsătură, vomare, vomă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

borâtúră s. f., g.-d. art. borâtúrii; pl. borâtúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • vomă — VÓMĂ, vome, s.f. Expulzare prin esofag şi pe gură a conţinutului stomacului, uneori şi al intestinului subţire, provocată de contracţiile spastice ale diafragmei şi ale muşchilor abdominali; vomare, vomitare, vomisment. – Din voma (derivat… …   Dicționar Român

  • borî — BORÎ, borăsc, vb. IV. intranz. şi tranz. (pop.) A vomita. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BORÎ vb. v. deborda, vărsa, voma, vomita. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinoni …   Dicționar Român

  • vărsătură — VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s.f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. ătură. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VĂRSĂTÚRĂ s. 1. v. vomă. 2. (concr.) vomă, (rar) vomătură, (pop.) borâtură. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”