- zâmbi
- ZÂMBÍ, zâmbesc, vb. IV. intranz. 1. A schiţa o uşoară mişcare a buzelor, însoţită de înseninarea feţei, pentru a exprima de obicei bucurie sau satisfacţie (de mică intensitate); a surâde. 2. fig. A fi (cuiva) favorabil. ♦ A conveni cuiva, a găsi aprobare la cineva. – Din sl. zonbŭ "dinte", bg. zăbja se.Trimis de valeriu, 18.02.2009. Sursa: DEX '98ZÂMBÍ, zâmbésc, vb. IV. 1. intranz. zâmbi ♢ tranz. (Cu complement intern) Domnul asculta şi zâmbet zâmbea. (Despre ochi, privire) A exprima veselie, voioşie. 2. intranz. (Construit cu un complement în dativ) (fig.) zâmbi ♢ A-şi manifesta veselia la vederea cuiva. ♦ zâmbi, a constitui o ademenire pentru cineva. ♢ E x p r . A-i zâmbi (cuiva) mustaţa = a se bucura, (pop.) a zâmbi a râde = a zâmbi reţinut, discret. 3. intranz. (fig.) A avea o înfăţişare plăcută, care provoacă bună dispoziţie; a străluci, a sclipi, a scânteia (de lumină, de curăţenie).Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLCZÂMBÍ vb. a surâde. (De ce zâmbi?)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimezâmbí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zâmbésc, imperf. 3 sg. zâmbeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zâmbeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ZÂMB//Í zâmbiésc intranz. 1) A schiţa un zâmbet (pentru a exprima un sentiment de bucurie, de satisfacţie etc.); a surâde. 2) fig. A avea un aspect agreabil. Soarele îi zâmbieşte. 3) fig. A prevesti o perspectivă ispititoare; a surâde. Soarta îi zâmbi a doua oară. /<sl. zonbu, bulg. zăbja seTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.