zornăit — ZORNĂÍT, zornăituri, s.n. Faptul de a zornăi; zgomotul caracteristic pe care îl fac unele obiecte când se lovesc sau se ciocnesc între ele; zornăială, zornăitură, zornet. – v. zornăi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZORNĂÍT s.… … Dicționar Român
vuiet — VÚIET, vuiete, s.n. 1. Zgomot prelungit produs de diferite lucruri în mişcare sau în vibraţie; vâjâit, muget, freamăt, foşnet, huiet. ♦ spec. Zgomot înfundat, produs prin detunări repetate; bubuit, duduit, trosnet, pârâit. ♦ spec. Zgomot produs… … Dicționar Român
zdrăngănit — ZDRĂNGĂNÍT s.n. Faptul de a zdrăngăni; cântec executat fără pricepere la un instrument muzical cu coarde; zdrăngănitură. [var.: zdrăncănít s.n.] – v. zdrăngăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZDRĂNGĂNÍT s. v. zdrăngănitură. Trimis … Dicționar Român
zornet — ZÓRNET, zornete, s.n. Zornăit. – Zornăi + suf. et. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZÓRNET s. v. zăngăneală, zăngănire, zăn gănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zurui tură. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
zornăială — ZORNĂIÁLĂ, zornăieli, s.f. Zornăit, zornăitură, zornet. – Zornăi + suf. eală. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZORNĂIÁLĂ s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură. (zornăială de lanţuri.)… … Dicționar Român
zornăitură — ZORNĂITÚRĂ, zornăituri, s.f. Zornăit. [pr.: nă i ] – Zornăi + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZORNĂITÚRĂ s. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zornăială, zornăit, zuruială, zuruit, zuruitură. (zornăitură de lanţuri.)… … Dicționar Român
zurai — ZURÁI s. v. zăngăneală, zăngănire, zăngănit, zăngănitură, zornăială, zornăit, zornăitură, zuruială, zuruit, zuruitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
zuruitor — ZURUITÓR, OÁRE, zuruitori, oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [pr.: ru i ] – Zurui + suf. tor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZURUITÓR adj. v. zornăitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime zuruitór … Dicționar Român
zăngănit — ZĂNGĂNÍT, zăngănituri, s.n. Zgomot metalic specific, produs de unele obiecte prin lovire sau prin izbire; zăngănire, zăngăt. [var.: zingănít, zângănít s.n.] – v. zăngăni. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZĂNGĂNÍT s. 1. zăngăneală,… … Dicționar Român