bordei

bordei
BORDÉI, bordeie, s.n. 1. Încăpere săpată (pe jumătate) în pământ şi acoperită cu pământ, paie sau stuf. 2. p. ext. Locuinţă mică, rudimentară, sărăcăcioasă. – et. nec.
Trimis de michel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Bordei ≠ castel, palat
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

BORDÉI s. v. colibă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bordéi s. n., pl. bordéie
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BORDÉ//I bordeiie n. 1) Locuinţă rudimentară, săpată (pe jumătate) în pământ şi acoperită cu pământ, paie sau stuf. 2) fig. pop. Căsuţă sărăcăcioasă şi neîngrijită, intrată pe jumătate în pământ. ♢ Câte bordeiie, atâtea obiceie fiecare cu obiceiul său. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

bordéi (bordéie), s.n. – Colibă. – var. burdei. Origine discutabilă, dar probabil mai puţin obscură decît se consideră. Coincide cu fr. bordel, sp. borda (REW 1216); dar această coincidenţă este întîmplătoare. Bazîndu-se pe această asemănare, Gamillscheg, rom. germ., II, 263 şi Scriban, Arhiva, XXXIX, 93, au vrut să explice cuvîntul pornind de la un germ. bord "scîndură" , posibilitate respinsă de Densusianu, GS, VII, 88. Principala raţiune a obiecţiilor specialiştilor faţă de această derivare este cunoscuta absenţă a termenilor germanici vechi în rom. După Lahovary 315, este cuvînt anterior fazei indo-europene. Tot Densusianu, GS, VII, 89, recurge la un indo-european bhardh-, fără să indice calea sa de pătrundere. REW 1216 şi DAR, după ce au respins ipoteza unui etimon germanic, se referă la bg. În sfîrşit, Giuglea, Dacor., III, 594, porneşte de la rom. bord "bulgăre uscat", care ar proveni din gr. În ce ne priveşte, credem că ar fi inutil să căutăm atît de departe în trecut. Bordei ar putea fi despărţit cu greu de cuvinte ca burdă, bujdă, bujdei, buşdei, bujdeucă, care înseamnă toate "colibă" (cf. budă). cf. rut. bordej, sb. burdely, bg. burdei, bordei, mag. bordej, bordely, care uneori se consideră a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 402; Capidan, Raporturile, 220).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • Bordei Park — (Romanian: Parcul Bordei ) is a park in northern Bucharest.The terrain where the Bordei Park stands (which included the Bordei Lake and amounted to 0.13 km²) was bought by the Bucharest Municipality from the Marmorosch Blank Bank in 1932 for a… …   Wikipedia

  • Bordei Verde —   Commune   …   Wikipedia

  • Bordei Verde — Original name in latin Bordei Verde Name in other language Bordei Verde, Bordeiu Verde, Bordeiul Verde State code RO Continent/City Europe/Bucharest longitude 45.08333 latitude 27.56667 altitude 22 Population 3016 Date 2012 06 12 …   Cities with a population over 1000 database

  • Comuna Bordei Verde — Admin ASC 2 Code Orig. name Comuna Bordei Verde Country and Admin Code RO.08.42913 RO …   World countries Adminstrative division ASC I-II

  • Burdei — A bordei is a type of dugout style shelter, somewhat between a sod house and log cabin. This style is native to the Carpathian Mountains of Eastern Europe but closely resembles similar buildings from elsewhere such as a French Canadian caveux .In …   Wikipedia

  • Palagnedra — Basisdaten Staat: Schweiz Kanto …   Deutsch Wikipedia

  • Бордей (парк) — Парк «Бордей» (рум. Parcul Bordei; бордей разновидность полуземлянки) парк в северной части Бухареста. Территория, где ныне располагается парк «Бордей» (включавшая озеро Бордей и имевшая площадь 0,13 км²), была приобретена Муниципалитетом… …   Википедия

  • bordeiaş — BORDEIÁŞ, bordeiaşe, s.n. Diminutiv al lui bordei. – Bordei + suf. aş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bordeiáş s. n., pl. bordeiáşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • coşar — COŞÁR1, coşare, s.n. Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Construcţie cu pereţi din împletitură de nuiele pentru păstrarea porumbului şi a altor produse agricole; pătul. – Din bg., scr. košara. Trimis de ionel bufu, 30 …   Dicționar Român

  • cuşcă — CÚŞCĂ, cuşti, s.f. 1. Adăpost în formă de căsuţă sau de cutie, cu sau fără gratii, pentru unele animale (domestice sau sălbatice). ♦ fig. Încăpere strâmtă. 2. Încăpere mică, sub nivelul scenei, rezervată sufleorului în timpul spectacolului. – Din …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”