- zgribuli
- ZGRIBULÍ, zgribulesc, vb. IV. refl. A tremura şi a se strânge, a se ghemui de frig; a dârdâi. – et. nec.Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZGRIBULÍ, zgribulésc, vb. IV. refl. zgribuli , a se ghemui de frig sau de frică; zgribuli . (creaţie expresivă; s-a încercat să se explice pe următoarele căi: 1. sb. škrebetati = a pocni; 2. slovac. zgrbijen = încreţit; 3. ucr. dryguliti = a dârdâi; 4. bg. skribicam; 5. magh. görbülni = a se curba, strâmba, îndoi, încovoia; 6. germ. med. griuwel = groază)Trimis de tavi, 17.06.2004. Sursa: DERZGRIBULÍ vb. a (se) rebegi. (A se zgribuli de frig.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimezgribulí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zgribulésc, imperf. 3 sg. zgribuleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zgribuleáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE ZGRIBUL//Í mă zgribuliésc intranz. A se face ghem, tremurând (de frig); a se ghemui. /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsgribulí (-lésc, -ít), vb. refl. – A se strînge, a se ghemui, a se încovriga de frig sau de teamă. – var. zgribuli, scriburi, screbuli, screburi. – Mr. gribuire "a se încovoia". Creaţie expresivă (Meyer-Lübke, Zrph., 1923, 228). S-a mai explicat prin sb. škrebatati "a plesni" (Cihac, II, 343), prin slov. zgrbiti "a se încreţi" (Tiktin), prin slov. zgrbljen "încreţit", rut. dryguliti "a tremura" (Densusianu, GS, I, 164), prin bg. skribicam (Conev 95), prin mag. görbűlni (Giuglea, Dacor., III, 625), germ. med. griuwel "frică" (Giuglea, Dacor., III, 380). – Der. sgribulici, s.m. (varietate de ţînţar, Chironomus leucopogon), numit aşa pentru că tremură pe picioare; sgriboi, s.m. (peşte, Acerina cernua), datorită mobilităţii aripioarei sale dorsale; sguli, vb. refl. (Trans., Mold., a se strînge, a se pipernici), a cărui der. nu pare clară.Trimis de blaurb, 14.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.