zgrepţăna

zgrepţăna
ZGREPŢĂNÁ, zgreápţăn, vb. I. (pop.) 1. intranz. A zgâria, a râcâi (cu ghearele). ♦ refl. (reg.) A se scărpina. ♦ tranz. A ara la suprafaţă, a zgâria pământul. 2. refl. A se căţăra, agăţându-se cu ghearele. ♦ A se agăţa, a se prinde de ceva. – et. nec.
Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98

ZGREPŢĂNÁ, zgreápţăn, vb. I. zgrepţăna (creaţie expresivă; cf. sl. greti, grebsti = a scurma, ngr. γρατσουνίζω = a zgâria, germ. grapsen)
Trimis de tavi, 14.06.2004. Sursa: DER

ZGREPŢĂNÁ vb. v. agăţa, atârna, prinde, râcâi, scarpina, spânzura, suspenda, zgâria.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zgrepţăná vb., ind. prez. 1 sg. zgreápţăn, 3 sg. şi pl. zgreápţănă; conj. prez. 3 sg. şi pl. zgrépţene
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ZGREPŢĂNÁ zgreápţăn pop. 1. intranz. (despre animale) A zgâria un obiect cu ghearele, cu labele sau cu unghiile, producând un zgomot supărător. Mâţa zgreapţănă la uşă. 2. tranz. (terenuri, pământ) A ara rău, scormonind numai la suprafaţă. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ZGREPŢĂNÁ mă zgreápţăn intranz. pop. 1) A se freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzaţia de mâncărime); a se scărpina. 2) A se ridica cu greu în sus făcând uz de mâini, de labe sau de gheare; a se căţăra. 3) A se apuca strâns cu ghearele, cu mâinile sau cu labele; a se agăţa; a se anina; a se prinde. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 10.10.2006. Sursa: NODEX

sgrepţăná (eápţăn, -át), vb. – !. A se căţăra agăţîndu-se. – 2. A se scărpina, a rîcîi. – var. sgrepţ(ăn)a, (s)gripsăna, grăpţăna, grăpsăna. Creaţie expresivă (Tiktin), cf. sl. greti, grebsti "a rîcîi", ngr. γρατσουνίζω "a zgrepţăna", germ. grapsen. Legătura cu lat. excarpitiāre (Giuglea, LL, II, 34) nu este probabilă.
Trimis de blaurb, 14.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • zgrepţãná — vb., ind. prez. 1 sg. zgreápţãn, 3 sg. şi pl. zgreápţãnã; conj. prez. 3 sg. şi pl. zgrépţene …   Romanian orthography

  • gripsăna — GRIPSĂNÁ, grípsăn, vb. I. (var.) Zgrepţăna. (cf. zgrepţăna) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • grăpsăna — GRĂPSĂNÁ, grắpsăn, vb. I. (var.) Zgrepţăna. (cf. zgrepţăna) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • grăpţăna — GRĂPŢĂNÁ, grắpţăn, vb. I. (var.) Zgrepţăna. (cf. zgrepţăna) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • zgrepţa — ZGREPŢÁ, zgrepţ, vb. I. (var.) Zgrepţăna. (cf. zgrepţăna) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • zgrepţănare — ZGREPŢĂNÁRE, zgrepţănări, s.f. (pop.) Acţiunea de a (se) zgrepţăna şi rezultatul ei. – v. zgrepţăna. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZGREPŢĂNÁRE s. v. râcâire, zgâriere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  zgrepţănáre s …   Dicționar Român

  • zgripsăna — ZGRIPSĂNÁ, zgrípsăn, vb. I. (var.) Zgrepţăna. (cf. zgrepţăna) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • agăţa — AGĂŢÁ, agắţ, vb. I. 1. tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o ţesătură într un obiect ascuţit, care o găureşte sau o rupe. ♦ refl. (Despre ţesături) A se rupe, prinzându se într un obiect …   Dicționar Român

  • râcâi — RÂCÂÍ, rấcâi, vb. IV. tranz. (Despre păsări sau animale) A scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; p. ext. (despre oameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. ♢ expr. A( l) râcâi (pe cineva) la inimă = a l chinui pe… …   Dicționar Român

  • scărpina — SCĂRPINÁ, scárpin, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul unde simte o senzaţie de mâncărime a pielii. 2. tranz. fig. (fam.) A bate pe cineva. – lat. scarpinare.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”