deifica — DEIFICÁ, deífic, vb. I. tranz. A atribui putere divină unei fiinţe sau unui lucru; a zeifica.[pr.: de i ] – Din lat. deificare, fr. déifier. Trimis de laurap, 27.01.2005. Sursa: DEX 98 DEIFICÁ vb. v. zeifica … Dicționar Român
diviniza — DIVINIZÁ, divinizez vb. I. tranz. 1. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a proslăvi. 2. A trece pe cineva în rândul divinităţilor, a atribui cuiva putere divină, a deifica. – Din fr. diviniser. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
idolatriza — IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi în mod exagerat. – Idolatru + suf. iza (după fr. idolâtrer). Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IDOLATRIZÁ vb. v. adora.… … Dicționar Român
zeificare — ZEIFICÁRE, zeificări, s.f. Acţiunea de a zeifica; deificare. [pr.: ze i ] – v. zeifica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZEIFICÁRE s. deificare, divinizare, (înv.) îndumne zeire. (zeificare unui muritor.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
îndumnezei — ÎNDUMNEZEÍ, îndumnezeiesc, vb. IV. tranz. (livr.) A diviniza. ♦ A glorifica, a preamări. – În + Dumnezeu. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNDUMNEZEÍ vb. v. deifica, diviniza, zeifica. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
adora — ADORÁ, adór, vb. I. tranz. 1. A iubi în cel mai înalt grad, fără limită, a avea un cult pentru cineva sau ceva. 2. A slăvi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti. – Din fr. adorer, lat. adorare. Trimis de ana zecheru, 25.09.2008. Sursa:… … Dicționar Român
apoteoza — APOTEOZÁ, apoteozez, vb. I. tranz. (În antichitatea greco romană) A trece un erou sau un împărat în rândul zeilor. ♦ fig. A aduce laude şi onoruri excepţionale, a ridica în slavă (pe cineva sau ceva). [pr.: te o ] – Din fr. apothéoser. Trimis de… … Dicționar Român
venera — VENERÁ, venerez, vb. I. tranz. A respecta în mod deosebit, a cinsti în cel mai înalt grad, a manifesta o preţuire profund respectuoasă pentru cineva sau ceva. – Din fr. vénérer, lat. venerari. Trimis de RACAI, 03.04.2008. Sursa: DEX 98 A venera … Dicționar Român
zeificat — ZEIFICÁT, Ă, zeificaţi, te, adj. (Despre obiecte, fiinţe) Căruia i s a atribuit putere divină. [pr.: ze i ] – v. zeifica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZEIFICÁT adj. deificat, divinizat, (înv.) îndumne zeit, înzeit. (Pământean… … Dicționar Român
